Comisia Europeană cere Elveţiei să elimine avantajele fiscale pentru multinaţionale

Bruxelles-ul spune că scutirile de impozit pe care cantoanele le oferă sunt ilegale şi afectează concurenţa Comisia Europeană presează Elveţia să amendeze legea care oferă avantaje

Bruxelles-ul spune că scutirile de impozit pe care cantoanele le oferă sunt ilegale şi afectează concurenţa

Comisia Europeană presează Elveţia să amendeze legea care oferă avantaje fiscale companiilor europene sau internaţionale cu sediile centrale în cantoanele elveţiene. Motivul? Tot mai multe capitale europene sunt frustrate, pentru că multinaţionalele au început să-şi mute cartierele generale din UE în cantoanele elveţiene ca să profite de relaxarea fiscală.

Aceste scutiri de impozit sunt de fapt ajutoare de stat ilegale şi trebuie eliminate, spune Comisia Europeană. Executivul de la Bruxelles critică astfel "schemele fiscale" care oferă avantaje incorecte companiilor stabilite în Elveţia, pentru profiturile generate în spaţiul comunitar. Comisarul european pentru relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner, spune că Elveţia se bucură de beneficiile accesului privilegiat la pieţele din Uniune "şi trebuie să accepte responsabilităţile pe care le implică acest lucru".

Regimul fiscal elveţian încalcă un acord comercial din 1972, iar acesta permite UE să ia măsuri, dar una din purtătoarele de cuvânt ale Comisiei, Emma Udwin, spune că Executivul european vrea să ajungă la o înţelegere cu autorităţile elveţiene. "Nu vrem să existe consecinţe negative. Nu facem ameninţări. Regulile jocului trebuie respectate de ambele părţi. Nu vrem să existe un sistem care să afecteze competiţia, într-o asemenea manieră încât să obstrucţioneze relaţiile comerciale", a spus Udwin, citată de AP.

Multinaţionalele se mută în cantoane

Nu mai departe de luna trecută, Kraft Foods, al doilea mare producător alimentar din lume, a anunţat că, în decursul acestui an, îşi va muta sediile centrale europene de la Viena şi Londra, la Zürich. Google şi IBM au ales, de asemenea, capitala elveţiană pentru cartierele lor generale. Google vrea să-şi extindă biroul de la Zürich de la 300 de angajaţi la 1.600, iar acesta urmează să fie cel mai mare sediu Google din afara Statelor Unite ale Americii. Monsanto şi Baxter International sunt alte două mari companii americane care au sedii europene în Elveţia.

Legile din această ţară permit cantoanelor să acorde scutiri totale sau parţiale de taxe la profiturile pe care companiile le realizează în afara Elveţiei. Astfel, companiile multinaţionale, înregistrate în cantoanele elveţiene precum Scwyz, Obwalden, Nidwalden şi Zug, îşi pot minimiza responsabilităţile fiscale, arată BBC.

Cantonul Zug, din apropiere de Zürich, impozitează profiturile corporaţiilor cu 13%, în medie, adică mult mai puţin în comparaţie cu 25-35%, cât este impozitul în ţările vecine.

În replică la acuzaţiile Executivului european, ministrul elveţian al finanţelor, Hans-Rudolf Merz, spune că acordul comercial dintre Elveţia şi Uniunea Europeană nu oferă o bază legală pentru acţiuni ce vizează concurenţa neloială. Merz spune că Elveţia este independentă de UE şi că cele 26 de cantoane sunt libere să decidă în problema taxelor şi a impozitelor. Ministrul nu pare dispus să cedeze şi spune că guvernul elveţian respinge categoric acuzaţiile Comisiei Europene, relatează "Financial Times".

Elveţia câştigă anual peste două miliarde de dolari

Potrivit oficialilor din ţara cantoanelor, politica fiscală aplicată companiilor străine aduce anual economiei elveţiene trei miliarde de franci elveţieni, echivalentul a 2,39 miliarde de dolari. Discuţiile dintre UE şi Elveţia pe marginea acestei probleme durează de un an şi cele două părţi nu au reuşit nici de data aceasta să ajungă la un consens. Merz a precizat, marţi, că guvernul din care face parte va explica poziţia sa în faţa Comisiei Europene, dar nu va negocia. "Guvernul nu va permite ca atractivitatea Elveţiei pentru mediul de afaceri să fie diminuată", a spus el. Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Elveţia, care nu este membră a spaţiului comunitar, s-au mai încălzit după referendumurile elveţiene din 2005 şi 2006, prin care populaţia cerea o apropiere mai mare de UE. Dar relocarea corporaţiilor în Elveţia a devenit o problemă extrem de sensibilă pentru Uniunea Europeană.