Curent în toate casele, un program eşuat

Aragazul este singura sursă de lumină în locuinţele din Ceanu Mare, judeţul Cluj

Peste 65.000 de locuinţe din România sunt rupte de sistemul electric, pentru că Guvernul nu a finanţat programul „Electrificare 2007-2009“, care ar fi trebuit să racordeze toate casele. Guvernul a reuşit „performanţa“ de a nu finaliza racordarea niciunei gospodării prin programul „Electrificare 2007-2009“.

La începutul anului 2007, Guvernul şi-a propus electrificarea tuturor celor 67.738 de locuinţe care erau în beznă la acea dată şi estima că vor fi cheltuiţi în acest sens 479 de milioane de lei prin programul „Electrificare 2007-2009".

Autorităţile arătau, în textul programului, că situaţia în care se găsesc aceste gospodării le scoate, practic, în afara civilizaţiei.

„Racordarea la reţeaua electrică de distribuţie a acestor localităţi izolate este o cerinţă minimală pentru asigurarea unor condiţii de viaţă normale. Având în vedere încheierea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeană şi intrarea într-o nouă etapă, se impune respectarea angajamentelor asumate de România pentru asigurarea dezvoltării economice şi sociale a regiunilor izolate", se arată în textul programului aprobat în martie 2007.

Aproape trei ani au trecut degeaba

Numai că socoteala celor care au elaborat acest program nu s-a potrivit cu priorităţile Guvernului, care a ignorat, cu totul, timp de doi ani, situaţia acestor locuitori ai ţării. Anul 2007 a trecut repede şi simplu: nu a fost alocat niciun leu din buget de stat pentru aceste electrificări, deşi în program erau prevăzute aproape 100 de milioane de lei. Astfel că oamenii au mai aprins o lumânare şi au trecut în 2008 cu noi speranţe.

Deşi anul trecut au fost depuse 221 de proiecte pentru obţinerea de finanţări şi chiar s-au alocat 133,5 milioane de lei din cele 192 de milioane de lei prevăzute pentru acest program, fondurile au fost blocate la o rectificare bugetară.

Prin urmare, toată speranţa a rămas în anul 2009, ultimul din acest program, iar Guvernul, cu un „efort" demn de aplauze, a alocat în vară 7,2 milioane de lei de la bugetul de stat, bani care au fost viraţi către bugetele locale abia în luna august. Acestora li s-au mai adăugat 5,6 milioane de lei de la bugetele locale, iar toţi aceşti bani ar acoperi electrificarea unui număr de 11.367 de gospodării.

Prioritate în noul program de guvernare

Însă, din datele furnizate de reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), în cadrul căruia funcţionează unitatea de management al proiectului, reiese că nu a fost finalizată până în prezent nicio electrificare. „Finalizarea electrificării gospodăriilor se va realiza la termenele contractate de autorităţile locale beneficiare cu agenţii economici executanţi", au arătat, pentru „Adevărul", responsabilii MAI.

„Constrângerile bugetare acutale nu au permis alocarea fondurilor necesare finanţării programului la nivelul solicitat de către autorităţile administraţiei publice locale", au precizat aceştia, întrebaţi care este motivul pentru care, la finele anului 2009, nu a fost posibilă racordarea gospodăriilor cuprinse în programul „Electrificare 2007-2009".

Totodată, MAI intenţionează să prelungească programul şi în următorii ani, însă şi acest lucru este condiţionat de aprobarea de către Parlament, în Legea bugetului de stat pentru anul 2010, a fondurilor necesare derulării lui. De asemenea, reprezentanţii noului Executiv au prevăzut, în programul de guvernare pentru perioada 2009-2012, „intensificarea electrificării localităţilor izolate".

Potrivit Hotărârii de Guvern prin care a fost aprobat programul „Electrificare 2007-2009", operatorii de distribuţie (cinci privaţi şi trei filiale Electrica) pot realiza racordări la reţea din surse proprii acolo unde gradul de rentabilitate permite, adică doar în cazul în care ei consideră că aceste lucrări sunt avantajoase pentru afacerile lor.

Curentul lipseşte şi la oraş!

În prezent mai sunt 62.308 de gospodării neelectrificate amplasate în 1.223 de localităţi doar în zonele unde operează Electrica prin filialele care au mai rămas la stat (Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Muntenia Nord). Dintre acestea, 1.819 sunt gospodării amplasate în 59 de localităţi total neelectrificate, 33.012 sunt locuinţe din 1.060 de sate şi comune parţial electrificate, iar 27.477 de gospodării neracordate se află în 104 localităţi urbane care necesită extinderi.

Tototdată, în Banat, unde distribuţia a fost cumpărată de Enel, nu sunt racordate la reţea 2.287 de gospădării din 57 de localităţi.

În regiunile Mutenia Sud, respectiv în Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu, precum şi în Dobrogea, Enel precizează că nu există localităţi neelectrificate, iar operatorii din Oltenia şi Moldova, respectiv CEZ şi E.ON, nu au răspuns solicitării „Adevărul" până la închiderea ediţiei noastre.
Oficialii MAI susţin că nu au la dispoziţie o statistică privind numărul de locuinţe neelectrificate la nivel naţional, „având în vedere dinamica sectorului imobiliar, respectiv a extinderilor de reţele efectuate pe seama altor surse".

Salvarea: banii din privatizări

Electrica estimează că racordarea tuturor gospodăriilor neelectrificate s-ar putea încheia în cinci ani, iar fondurile totale necesare sunt de 580 de milioane de lei doar în cazul celor trei filiale pe care le deţine. În 2009, Electrica a racordat 151 de gospodării, cu 1,7 milioane de lei. Banii au provenit în special din privatizarea celor cinci filiale (Dobrogea, Banat, Moldova, Oltenia şi Muntenia Sud), din care compania a obţinut fonduri de peste jumătate de miliard de euro.

La rândul său, Enel a contribuit la racordarea a peste 6.000 de locuinţe prin extinderea reţelei de distribuţie.

Aşteaptă de-o viaţă să aprindă un bec în casă

Aproape 30 de familii din comuna clujeană Ceanu Mare aştepată de când se ştiu ca gospodăriile lor să fie conectate la reţeaua de electricitate.

Maria Seleşi a îmbătrânit cu speranţa că va putea avea televizor şi radio în casă

Întinsă peste dealuri şi văi, Ceanu Mare este la prima vedere una dintre cele mai moderne comune din judeţul Cluj. Cea mai răsunătoare realizare din zonă - drumul asfaltat în 2004 pentru vizita fostului cancelar german Gerhard Schröder, care s-a recules la mormântul tatălui său - începe să dea semne de „oboseală".

Nu însă şi cele aproape 30 de familii care locuiesc la marginea comunei, la Sturzu, Calman sau Morţeşti. De zeci de ani, oamenii locului aşteaptă ca gospodăriile lor să fie conectate la reţeaua de electricitate.

„Noroc cu gazul"

Mircea Rus trăieşte, alături de soţie şi trei copii, la doar câteva sute de metri de drumul judeţean, străjuit de stâlpii de electricitate. La el în bătătură, însă, curentul electric nu a ajuns. „Stau de 20 de ani aici şi niciodată nu am avut curent. Noroc cu gazul", spune bărbatul, arătând spre o lampă ce abia licăreşte, agăţată în tavanul plin de crăpături. Alături de aragaz, e unica sursă de lumină din casă.

Bărbatul a căutat de-a lungul anilor soluţii să le ofere copiilor şansa de a fi măcar conectaţi cu civilizaţia şi, până de curând, a avut acasă un generator, care odată stricat a fost înlocuit cu o baterie de maşină. „Să mai vedem şi noi ceva la televizor sau să ascultăm la radio", spune el.

„Să se audă muzică în toată valea!"

La câteva case mai sus îşi duc veacul Maria şi Iacob Seleşi. Un bec arzând e cel mai mare vis pe care vor să şi-l mai vadă îndeplinit. Speranţele, însă, le scad odată cu fiecare zi ce trece. „Aici oi muri, tot fără curent", spune bărbatul, care îşi aminteşte că prima dată i s-a promis curent electric în 1990.

„Au zis să aşteptăm un an şi se rezolvă. Tot aşteptăm. Deja de 20 de ani", oftează Iacob Seleşi. Soţia sa îl întrerupe şi, cu lacrimi în ochi şi privind spre cer, îşi strigă unul din ultimele vise: „Să fie curent să pot să îmi iau nişte boxe mari, mari, să dau drumul la muzică de să se audă pe toată valea. Asta îmi doresc". Îşi ia apoi soţul de braţ şi, împreună, se duc în casă. Mai au mult de lucru, iar soarele stă să apună, semn că ziua ia sfârşit pentru ei. A doua zi o vor lua de la capăt. De la răsărit până la apus, mereu cu acceaşi speranţă: să poată aprinde, măcar o dată în viaţă, un bec în casa lor.

Investitorii ocolesc zona

Ceanu Mare a depus, alături de alte comune clujene, un proiect pentru electrificarea zonelor izolate, în cadrul programului naţional „Electrificare 2007-2009". Potrivit primarului Virgil Păcurar, peste 100.000 de lei - un sfert din bugetul comunei - au fost alocaţi pentru cofinanţarea acestui proiect. „Tot aşteptăm un răspuns.

Altceva nu putem face", spune mâhnit primarul, care se plânge de faptul că lipsa curentului electric în toată comuna îi determină pe crescătorii de animale să-şi abandoneze afacerile. „Nu îi mai pot lăsa în vatra satului. Dar unde să îi trimit, că la marginea comunei nu e curent?", se întreabă primarul.

Cât costă racordarea unei locuinţe

Costul mediu pentru racordarea unei gospodării în zone parţial electrificate este de 10.000 de lei, iar pentru cele aflate în zone total neelectrificate, fondurile necesare sunt de 27.000 de lei pentru o gospodărie, potrivit datelor furnizate de Electrica.