Trei motive pentru care economiile ECE ar face faţă crizei mai bine decât în 2008

Europa Centrală şi de Est (ECE) este mai bine poziţionată pentru a rezista crizei acum, decât era la momentul falimentului Lehman Brothers, susţin analiştii Erste Bank. Argumentele acestora? Nivelul datoriei publice este sub cel înregistrat în economiile vestice, deficitele s-au ajustat considerabil, iar volatilitatea evoluţiei Produsului Intern Brut este mult diminuată.

După dezastrul produs de falimentul Lehman Brothers în toamna anului 2008, economia globală este pusă din nou în pericol de criza datoriilor suverane din Europa. Iar starea de incertitudine este la cote maxime! "La o primă vedere, situaţia actuală din Europa Centrală şi de Est poate părea asemănătoare cu cea din perioada post-Lehman, deoarece canalele de contagiune rămân aceleaşi" spune Juraj Kotian, co-director în cadrul departamentului de Cercetare al Erste Group. Altfel spus, o prăbuşire a economiei europene ar putea determina nu doar o cădere similară a economiilor din Centrul şi Estul Europei ci şi o periculoasă inversare a fluxurilor de capital.
Iar asta înseamnă că economiile ECE nu vor putea evita recesiunea dacă economiile dezvoltate din UE vor cădea. Juraj Kotian susţune însă că sunt trei motive pentru care regiunea Europei Centrale si de Est ar trebui să reziste mai bine de această dată (comparativ cu zona euro) decât în perioada post-Lehman.
În primul rând nivelul datoriei publice, care în economiile ECE este la aproximativ jumătate din media Europei de Vest. Iar acesta este un lucru bun pentru că nivelul redus al datoriei este un indicator de care marii jucători au început să ţină cont atunci când iau decizii de investiţii, spre deosebire de momentul post-Lehman, când aproape nimic nu mai conta în faţa acestora.
Al doilea argument este dat de faptul că deficitul bugetar şi cel de cont curent au fost deasemeni ajustate semnificativ. Spre exemplu, aproape toate ţările din zona ECE au intrat în criză cu deficite de peste 3% din PIB. Între timp însă acestea au luat măsuri ferme pentru consolidarea fiscală si si-au redus deficitele bugetare sub nivelurile de dinaintea crizei. "Rezultatul cel mai remarcabil a fost obţinut în România, unde deficitul a fost redus de la aproape 9% din PIB în 2007 la aproximativ 3,3% din PIB, conform estimărilor Comisiei Europene pentru 2011" se arată într-un raport dat publicităţii de Erste Bank.
La fel s-a întâmplat şi cu deficitul de cont curent, considerat mult timp un adevărat "călcâi al lui Ahile" pentru această zonă! Spre exemplu, deficitul de cont curent al României a scăzut de la aproape 14% la sub 5% din PIB iar cel al Croaţiei s-a redus de la 7% la 1,4%. Mai mult, în cazul Ungariei deficitul de peste 7% din PIB din 2007 s-a transformat într-un excedent de 2,8% din PIB în 2011.
Iar asta reduce substanţial nevoia de noi finanţări externe, reducând astfel semnificativ vulnerabilitatea acestora în faţa fluctuaţiilor capitalurilor şi a pieţelor valutare.
Cel de-al treilea motiv de încredere în economiile ECE este dat de faptul că amploarea unei posibile căderi economice este semnificativ mai mică decât era în urmă cu trei ani. Ceea ce înseamnă că scăderea activităţii economice va avea un efect mai puţin sever asupra creşterii economice.
În urmă cu trei ani investi iile si stocurile se situau la niveluri extrem de ridicate si au făcut ca economiile să se situeze peste nivelul potenţial al PIB. De atunci însă, aceste două componente ciclice ale PIB-ului au devenit mai moderate. Prin urmare, pentru că economiile ECE funcţionează în prezent aproape sau chiar sub potenţialul real, PIB-ul nu se va reduce atât de puternic în cazul unui şoc extern.
Din cauza perspectivelor globale sumbre însă, analistii Erste Group au revizuit totuşi în scădere estimările pentru ECE. Totuşi, regiunea ar trebui să depăşească creşterea zonei euro anul viitor, excepţie făcând Ungaria, unde incertitudinea legislativă rămâne ridicată.
Creşterea PIB-ului în cele opt economii din Europa Centrală si de Est urmează să încetinească anul viitor până la un nivel mediu de 2,6% pe an, de la 2,8% cât este estimată a fi pentru acest an.