Succesul integrării depinde de ţintele guvernamentale

Tendinţele şi provocările cu care se va confrunta România presupun o gestionare atentă a resurselor Pentru a identifica posibilele modele pe care economia românească ar trebui să le

Tendinţele şi provocările cu care se va confrunta România presupun o gestionare atentă a resurselor

Pentru a identifica posibilele modele pe care economia românească ar trebui să le urmeze în vederea integrării cu succes în piaţa comună europeană, analiştii şi oamenii de afaceri spun că guvernul va trebui să promoveze politici aplicate pe obiective.

Modelul urmat de ţările europene după război constă în aplicarea de politici sectoriale, pe obiective. Practic, nicio ţară europeană nu s-a dezvoltat fără proiecte şi planuri strategice sau fără finanţări cu ţinte precise. Oamenii de afaceri mai spun că statul trebuie să intervină, în special prin pârghii fiscale, pentru încurajarea activităţilor din mediul rural şi din zonele sărace.

Pe de altă parte, analiştii economici recomandă ca politicile publice să se organizeze astfel încât cheltuielile guvernamentale să nu contribuie la adâncirea dezechilibrelor din economie. Dacă statul cheltuie prea mulţi bani, deficitul de cont curent se poate majora mult peste nivelul actual de 11% din PIB, ceea ce ar putea conduce la o depreciere a monedei naţionale şi, implicit, la creşterea inflaţiei.

Variabile şi necunoscute în ecuaţia integrării

Pe lângă pericolul deprecierii leului, oficialii Băncii Naţionale a României, dar şi analiştii financiari se tem de influenţele pe care le vor avea asupra inflaţiei creşterea accelerată a salariilor şi scumpirea acelor produse la care preţurile nu sunt reglementate. Dacă excludem utilităţile, medicamentele şi unele alimente la care preţurile sunt volatile, inflaţia arată cu totul altfel, fiind ceva mai agresivă decât media generală. Acestora li se mai adaugă o componentă deloc de neglijat: evoluţia preţurilor la materiile brute şi materialele industriale încă neprelucrate. Atunci când, în urma procesării industriale, acestea se vor transforma în bunuri de larg consum, şi vor face parte din coşul inflaţiei, scumpirea lor se va regăsi în indicele preţurilor de consum. Vom avea, din cauza acestor influenţe, o "cocoaşă" în graficul inflaţiei, avertizează analiştii.

Referitor la influenţa salariilor, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că politica salarială este "principala incertitudine" în proiecţiile privind inflaţia din 2007. "O să fie o presiune puternică pe salarii şi se va manifesta imediat, aşa cum s-a întâmplat în toate ţările care au aderat la Uniunea Europeană. Singura speranţă e ca această spirală de creştere a salariilor să fie rezonabilă", a afirmat Isărescu.

Patru domenii pot câştiga teren pe piaţa unică europeană

Deşi aderarea este percepută ca o ameninţare de cei mai mulţi oameni de afaceri din ţara noastră, unii dintre ei văd, totuşi, şi oportunităţi. Mai ales cei care şi-au câştigat un segment de piaţă în alte state. Analistul economic Matei Păun explică faptul că, pentru a vedea care sunt ramurile economiei competitive în piaţa unică europeană, trebuie să ne uităm la domeniile care au cel mai mare grad de deschidere.

În IT se dezvoltă centre cu deschidere la nivel internaţional

Un astfel de exemplu este sectorul de IT, susţinut şi de faptul că Microsoft a deschis recent, în Bucureşti, Centrul Global de Suport Tehnic. Iar în momentul de faţă, datele statistice indică faptul că, în întreaga industrie de informatică sunt angajate peste 57.000 persoane, cu circa 23% mai mult decât la finalul anului 2005. Mai mult, salariul mediu net primit de angajaţii din informatică a depăşit, în luna decembrie a anului trecut, 1.634 lei, nivelul fiind cu circa 18% mai mare decât la sfârşitul lui 2005.

Producătorii de autoturisme îşi extind producţia pentru export

Industria mijloacelor de transport va cunoaşte, de asemenea, o dezvoltare accelerată. Pe de o parte, guvernul intenţionează, în anul curent, să scoată din nou la vânzare fabrica de la Craiova. Iar pentru capacităţile de producţie Daewoo, şi-au anunţat participarea o serie de mari companii internaţionale. Pe de altă parte, uzina de la Colibaşi are planuri ambiţioase de extindere. Astfel, Automobile Dacia va avea o capacitate de producţie de 350.000 autovehicule pe an, în creştere cu circa aproape 50% faţă de nivelul actual. Mai mult, numai o treime din producţia anuală va fi destinată pieţei româneşti, restul ajungând la export. În plus, o serie de companii internaţionale, ce produc piese de schimb pentru autovehicule, au investit în ţara noastră, în special, prin proiecte de tip green-field. De aceea, şi estimările Comisiei Naţionale de Prognoză arată faptul că, în următorii patru ani, industria mijloacelor de transport ar putea înregistra creşteri anuale ale producţiei de peste 7%, faţă de nivelul mediu al economiei de circa 5%.

Agricultura are potenţial ridicat de dezvoltare

Un alt segment al economiei ce are un potenţial ridicat de dezvoltare este reprezentat de agricultură. Matei Păun subliniază faptul că acest sector ar trebui să fie tentant pentru investitori, în următorii ani. Asta pentru că costul forţei de muncă este ieftină, iar calitatea pământului este ridicată. "Dar lipsa investiţiilor în agricultură, precum şi gradul ridicat de fragmentare a terenului reprezintă piedici importante în calea dezvoltării agriculturii româneşti", explică Păun. Cele mai recente date statistice arată faptul că suprafaţa medie a unei exploataţii individuale nu depăşeşte 2,2 hectare. Iar cele mai multe parcele au o suprafaţă mai mică de cinci hectare. Spre exemplu, în timp ce, în ţara noastră, peste 93% din exploataţii se încadrează în această categorie, în celelalte state europene numai circa două treimi din suprafeţe sunt mai mici de cinci hectare. De aceea, gradul mare de fragmentare a terenurilor agricole constituie principala piedică în calea atât a investitorilor, cât şi a finanţărilor bancare.

Valorificarea resurselor de lemn, potenţial pentru producătorii de mobilă

Faptul că o mare parte din teritoriul ţării este împădurit creează permisele unei dezvoltări accelerate a acestei industrii. Analistul Matei Păun subliniază faptul că accesul la materia primă şi forţa de muncă ieftină din ţara noastră reprezintă doi dintre factorii ce vor susţine creşterea producătorilor de mobilă.

Totodată, un studiu realizat de grupul UniCredit subliniază faptul că industria de prelucrare a lemnului are ca principal motor de creştere piaţa de desfacere de la export. În plus, firmele ce produc şi comercializează mobilă beneficiază de resursele naturale ale ţării. De aceea, România reprezintă baza de producţie pentru mari companii internaţionale, printre care se numără grupul Ikea (Suedia) sau grupul Parissot (Franţa). Mai mult, aceste companii deschid, pe lângă noi puncte de producţie, şi noi centre comerciale, concurând cu firmele locale precum Elvila, Silvarom sau Mobexpert. Astfel, estimările CNP indică un ritm de creştere al producţiei industriale din domeniul prelucrării lemnului de peste 6% pentru următorii patru ani.