Romanii au imprumutat de la banci mai mult decat pot da inapoi

Unii oameni iau mai usor decat dau inapoi imprumutul, mai ales cand este vorba despre bani. Asa se intampla si cu o parte dintre cei care au cumparat bunuri de larg consum prin contractarea unui

Unii oameni iau mai usor decat dau inapoi imprumutul, mai ales cand este vorba despre bani. Asa se intampla si cu o parte dintre cei care au cumparat bunuri de larg consum prin contractarea unui credit. Chiar daca BNR a inasprit conditiile de creditare, in luna decembrie 2004, vanzarile au crescut, la diferite produse, cu procente situate intre 50 si 100%. Pe primul loc in preferintele romanilor au fost telefoanele mobile, urmate de aparatura electrocasnica si de achizitionarea unor autoturisme. Bunurile au fost insusite de proaspetii proprietari, dar haideti sa vedem daca acestia sunt si cu plata la zi! Un studiu intreprins de Coface Intercredit, in primul trimestru al anului 2005, arata ca numarul datornicilor a crescut cu 30%, fata de aceeasi perioada a anului trecut. 11.300 de persoane au foarte mari intarzieri la plata creditelor. Suma datorata se ridica la 317 miliarde lei si este constituita, in proportie de 87%, din restante la creditele mici, de pana la 50 milioane lei, si de 4% la imprumuturile ce depasesc 100 milioane lei. Perioada de varsta in care se situeaza cei mai neseriosi debitori este cuprinsa intre 30 si 50 de ani, barbatii (56%) dovedindu-se mai rau-platnici decat femeile (44%). in ceea ce priveste statistica creditelor restante pe zone geografice, locuitorii Munteniei sunt cei mai indatorati romani (32%), urmati de moldoveni (27%), de bucuresteni (24%) si de transilvaneni (17%). Studiul arata ca cei care si-au propus sa fenteze creditorii au devenit mai iscusiti in alegerea metodei de inselare. Tertipurile cele mai folosite sunt: scrierea pe documente a unui numar de telefon incorect (55%), anuntarea unei adrese inexacte (49%) sau declararea unei identitati false (39%). inca o data se demonstreaza ca marile aglomerari urbane sunt ideale pentru cei care doresc sa-si piarda urma, analiza reliefand ca 83% dintre cei care se ascund de portarei sunt oraseni. in final, sa vedem la ce s-au folosit sumele imprumutate si nereturnate. Pe primul loc se situeaza creditele luate pentru nevoi personale (56%), urmate de cele necesare achizitionarii lucrurilor de folosinta indelungata (39%), creditele pe card si pentru leasing (2% fiecare), pe ultimul loc aflandu-se imprumuturile efectuate pentru achizitionarea unui autovehicul (1%). Procentul aproape nesemnificativ la acest ultim credit este influentat de inregistrarea masinii cu un numar care-i da dreptul sa fie pusa in circulatie. Deci, frica de autoritate este mai mare atunci cand datele de identificare nu se afla doar in sistemul informatic bancar, ci si in evidentele politiei.