La Hidroelectrica se-ntorc apele

* Productia de energie hidro a crescut de la 1000 la 2000 MWh. * Gradul de umplere a lacurilor - 40%

Hidroelectrica incearca sa-si refaca fortele dupa seceta din acest an, seceta care i-a afectat puternic productia de energie hidro. Nemaiintalnita in ultimii 150 de ani in Romania, agresivitatea secetei a blocat absolut orice decizie de contracarare a acestui fenomen absolut natural pana la inceperea ploilor. Daca, pe timpul verii, productia hidro a fost de doar 1000 MWh, in prezent, aceasta s-a dublat, ajungand la 2000 MWh. Actualmente, Portile de Fier produc 1000 MWh, fata de 300 MWh, cat producea asta-vara. Gradul de umplere a lacurilor a crescut pana la 40%, dar, din punctul de vedere al Hidroelectrica, ramane tot scazut. Chiar daca ploile au inviorat activitatea Hidroelectrica, societatea nu produce, totusi, la intreaga capacitate. Desi a avut mari probleme, firma a continuat sa-si duca si o parte din investitii. Una dintre ele este implementarea sistemelor de alarmare-avertizare, in caz de avarii, a populatiei catre traieste in jurul marilor baraje.
Interviu cu domnul Eugen Pena, directorul general al Hidroelectrica
"Am implementat un sistem care va fi integrat in sistemul national de alarmare-avertizare"
- Domnule director, desi Hidroelectrica a trecut in aceasta vara printr-o perioada dificila datorita secetei, nu a neglijat o lucrare cu impact social. Este vorba de continuarea investitiei in sistemul de alarmare. - Avand in spate peste 10 miliarde de mc apa in barajele sale, Hidroelectrica poarta si o mare responsabilitate pentru ceea ce s-ar putea intampla in caz de avarie la aceste baraje. Din acest motiv, societatea implementeaza de mai multi ani un sistem de alarmare-avertizare deosebit de modern. Este, de fapt, cel mai performant sistem de acest gen existent in Romania. Sistemul permite pe langa clasica alarmare cu sirena, pe care o stim cu totii, si informarea populatiei prin transmitere de mesaje vocale. Se transmit, in primul rand, instructiunile care sunt atat de importante in cazuri de avarii. Sistemul este foarte flexibil, permite integrarea mai multor tipuri de alarmare - alarma de atac chimic, de atac aerian, sau alt gen de catastrofe, cum ar fi radiatii nucleare, de exemplu. Sistemul este testat cu succes, mai ales de cei de la aparare civila, cu care Hidroelectrica a facut foarte multe aplicatii, utilizand aceste sisteme de alarmare. - Care este costul investitiei si cand va fi finalizat intregul sistem? - Realizarea acestui sistem a inceput in urma cu opt ani si va fi finalizat in 2003. Investitia costa circa 8 milioane de dolari. Sucursalele in care s-a implementat, deja, sistemul sunt Curtea de Arges, Portile de Fier, Sebes, Tg. Jiu, precum si pe tot cursul raului Olt - de la Voila, in zona Fagarasului, si pana la varsarea in Dunare. Actualmente, se lucreaza la implementarea sistemului la Buzau si se afla in curs de contractare a lucrarii la Hateg si la Bistrita, deci, Piatra Neamt. Oricum, in prezent, sistemul acopera mai mult de 60% din intreaga zona unde Hidroelectrica are amenajari. Filosofia acestui sistem este ca el sa mearga pe un bazin hidrografic. Astfel incat, daca se intampla ceva la Vidraru, sa se poata anunta pe toata Valea Argesului pana la ultima localitate importanta ce poate fi afectata - Pitesti, de exemplu. Acest sistem se doreste a fi integrat in sistemul national de alarmare-avertizare care va avea inclusiv girul autoritatilor ce se ocupa de aceste aspecte din NATO, astfel incat el sa poata fi folosit in multiple ipostaze si variante. Implementarea acestui sistem face parte din amplul program de amenajare complexa pe care Hidroelectrica il desfasoara - protectia mediului inconjurator, repararea si curatirea malurilor raurilor si lucrari de indepartarea eroziunii malurilor. - Care este situatia raurilor dupa aceasta indelungata perioada ploioasa? - Debitele din ultimele saptamani au inviorat considerabil debitele de pe raurile interioare. Absolut in toate bazinele, debitele au inregistrat cresteri semnificative, ajungand la debite-record pentru aceasta perioada a anului - la Vidraru, la Lotru si la Raul Mare. Gradul de umplere se apropie de 40%. Speram ca acest trend sa se mentina si pe Dunare, unde, in prezent, avem debite de 3.360 mc/s si care se vor stabiliza in jurul valorii de 3.600 mc/s. Evident, ele sunt mici pentru Hidroelectrica, dar sunt foarte bune pentru aceasta perioada a anului. - Cum sta Hidroelectrica, in aceasta perioada, cu productia? - Societatea produce, deja, 2000 MWh, comparativ cu acum o luna, cand producea doar 1000 MWh. Pe timpul secetei, la Portile de Fier, de exemplu, se produceau 300 MWh, iar acum se produc 1.000 MWh. La fel pe Olt si Bistrita. Situatia s-a imbunatatit semnificativ. Acest lucru ii permite societatii Termoelectrica sa-si realizeze stocurile la un anumit numar de centrale pentru aceasta iarna. - Care sunt pierderile generate de scaderea productiei in aceasta vara? - Seceta a fost extrem de agresiva, fapt pentru care, la productia mica pe care Hidroelectrica a realizat-o, pierderile sunt la un nivel de 2.000 miliarde lei. - Se vorbeste despre anumite masuri pe care societatea le-a luat pentru a diminua efectele acestor pierderi. Care sunt acestea? - Hidroelectrica a trecut la un regim de austeritate, pentru a contracara efectele acestor pierderi. Cheltuielile au fost reduse la strictul necesar, iar o parte din lucrarile de reparatii si investitii au fost amanate pentru 2004, an care speram sa fie normal din punct de vedere hidrologic.