Euroconsilierii - tineri cu carti de vizita "beton", care viseaza la un birou la Bruxelles in 2007

Sute de posturi de euroconsilieri au fost infiintate in cadrul ministerelor cu scopul declarat de a accelera si fluidiza procesul de integrare a Romaniei in UE. Cerintele destul de dure in ce priveste

Sute de posturi de euroconsilieri au fost infiintate in cadrul ministerelor cu scopul declarat de a accelera si fluidiza procesul de integrare a Romaniei in UE. Cerintele destul de dure in ce priveste pregatirea acestora au facut ca aproape jumatate din posturi sa ramana inca neocupate. Am incercat sa facem, intr-o zi normala de lucru, profilul acestei noi profesii in Romania. Tineri, majoritatea de pana in 30 de ani, cu masterate, doctorate, stagii de pregatire in strainatate, lucrand pe salarii de cateva ori mai mici decat ar putea obtine intr-o firma privata. Proiectele la care lucreaza, mai degraba teoretice decat cu o finalitate practica imediata, presupun zile intregi de studiu al legislatiei comunitare si a institutiilor similare din alte state pentru a gasi solutia cea mai buna a unei probleme din Romania. Majoritatea cred ca merita sa lucrezi cativa ani pe bani mai putini pentru a-ti adauga in CV acea experienta care te-ar putea propulsa in 2007 intr-un post bun in structurile comunitare de la Bruxelles.
"Greu de spus care este menirea noastra, totul se invata din mers"
Un birou undeva la parterul cladirii, dupa "ghereta" ofiterului de serviciu, destul de spatios pentru personalul existent, insa neincapator pentru numarul de posturi prevazut in organigrama-asa arata locul in care isi desfasoara activitatea euroconsilierii de la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTVT). Pe fiecare birou troneaza cate un calculator, insa lipsesc, asa cum ne-am fi asteptat, maldarele de dosare. "Acum suntem doar sase, insa de luni ne mai vin inca trei colegi. Ar trebui sa fim 40, dar la cele trei concursuri organizate pana acum nu s-au prezentat prea multi candidati. Poate si pentru ca cerintele sunt destul de dure", ne spune Sergiu Rusu, unul dintre "veteranii" biroului. La intrebarea ce trebuie sa faca un euroconsilier sau unde au fost scoliti pentru aceasta meserie, interlocutorii nostri cad putin pe ganduri dupa care ne explica cum internetul poate fi cel mai bun profesor atunci cand stai si cauti. "Mai vin uneori specialisti din Anglia sau Spania cu care discutam. Menirea noastra este sa vedem, fiecare pe bucatica sa, cum au facut altii, si aici ne raportam in special la tarile din Uniunea Europeana, si ce ar trebui sa facem noi", explica Sergiu Rusu. Monitorizarea programelor in derulare, propunerea de proiecte, cautarea modalitatilor de finantare si armonizarea legislatiei la cerintele europene sunt doar o parte dintre atributiile consilierilor de integrare de la MTCT. O data pe saptamana sau la doua saptamani, ies si pe teren pentru a vedea la fata locului cum stau lucrurile. Sunt atributii pe care le-au preluat din mers de la specialistii ministerului: " Care ar trebui sa fie exact menirea unui euronsilier, greu de spus..., dar totul se invata din mers". In ceea ce priveste rezultatele concrete ale muncii lor, acestia raspund ca este prea devreme pentru asa ceva. "Cred ca rezultatele depind de cat de ascultat esti in calitate de consilier de integrare", mai adauga Adina Stama. Faptul ca nu s-a gasit personal pentru toate posturile repartizate este confirmat si de secretarul de stat in MTCT, Sorin Bota, care sustine ca din iunie anul trecut si pana acum a tot organizat concursuri: "Vom mai organiza si altele". Are si o explicatie a faptului ca astfel de posturi nu sunt prea cautate: "Conditiile de angajare sunt drastice: experienta, studii de specialitate etc., iar salariile nu sunt chiar asa de mari cum se vehiculeaza. Salariul maxim poate ajunge la nivelul celui al unui secretar general din minister, insa pentru aceasta trebuie vechime si multe altele. Majoritatea au lefuri sub 10 milioane lei". Lucru care, cel putin la stadiul declarativ, nu pare sa-i deranjeze prea mult pe cei sase consilieri de integrare, deoarece miza este mare. "Depinde ce vrei sa faci in viata. Eu vin din mediul privat unde castigam de doua ori mai mult, insa am ales sa fac acest lucru", spune Adina Stama. Colegul ei, Sergiu Rusu, ne explica si miza acestei provocari: "In 2007, dupa integrarea in Uniunea Europeana, unii euroconsilieri vor fi selectati pentru a lucra la Bruxelles". Moment in care fetele celor sase se lumineaza, iar fiecare se grabeste sa explice ca pentru o asemenea perspectiva merita sa accepti un salariu mai mic.
Program de la 8 la 16, dar cel mai devreme se pleaca la ora 19
Dragos Ungureanu este din Ramnicu Valcea, a studiat in Statele Unite, la James Madison University, si are un masterat la ASE in afaceri internationale. La numai 25 de ani, el este unul dintre euroconsilierii de la Ministerul Finantelor si l-am gasit lucrand intr-un birou de la cabinetul secretarului de stat Daniela Gheorghe. Dezinvolt, Dragos Ungureanu facea tot felul de calcule si simulari legate de Capitolul 21 - Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale. L-am rugat sa explice in ce consta munca lui si de ce a ales sa lucreze ca euroconsilier. Cel putin la prima vedere, motive pentru a lucra intr-un asemenea post sunt destul de putine: program de la 8 la 16 - "dar cel mai devreme plec de la birou la ora 19" - iar salariul - undeva intre 4 si 12 milioane brut. M-am intrebat ce cauta un om cu o astfel de pregatire, la varsta la care fiecare se gandeste cum sa-si "aranjeze viitorul", intr-un asemenea post. "Chiar sper sa contribui cu ceva, cu idei si sa pot ajuta intr-un fel sa trecem mai usor peste perioada de preaderare, dar greul incepe abia dupa 2007", raspunde prompt tanarul euroconsilier. El sustine ca nu s-a gandit la acest post ca la o etapa intermediara in cariera si ca este multumit ca poate face ceea ce isi doreste. Cu ce idei ai venit?, l-am intrebat, placut surprins de felul in care pune problema. "Pai, lucrez, impreuna cu directori din minister si cu alti colegi, la organizarea sistemului care va coordona toate fondurile structurale si de coeziune. Aceasta inseamna: autoritati de management, de plata etc. Desi data aderarii este considerata 2007, in 2005 sistemul trebuie sa fie operational si sa fie prezentate Comisiei Europene toate detaliile", a explicat Dragos. Euro-colegul sau Lucian Parvulescu este din Iasi, unde a absolvit specialitatea banci-burse la Universitatea "Al. I. Cuza". A avut o bursa Socrates in Portugalia, o bursa Leonardo in Germania, a urmat studii postuniversitare in management financiar-bancar si are un masterat in studii europene. Cand l-am intalnit, tocmai incerca sa-si termine partea sa dintr-un proiect vizand evaluarea implicatiilor financiare ale negocierilor de aderare, in cadrul relatiilor bugetare Romania-UE. Vazandu-i cartea de vizita atat de impresionanta, l-am intrebat, ca si pe Dragos, ce anume l-a determinat sa aleaga o slujba in domeniul public, cand ar fi putut castiga bani frumosi lucrand pentru o firma privata. Mai ales ca, din banii pe care ii primeste, trebuie sa-si plateasca si chiria si toate celelalte cheltuieli necesare traiului departe de casa. "Cand am venit de la Iasi, am considerat ca, dintre toate locurile in care as fi putut munci, acesta mi se potriveste si aici pot sa aduc valoare adaugata mai buna", a raspuns convins Lucian.
Rezultatul unei luni de munca poate fi o fraza sau doua
Intr-unul dintre birourile de la etajul 1 al Ministerului Integrarii Europene ii poti gasi pe euroconsilierii care se ocupa direct de negocieri. Biroul acestora este plasat exact intre cabinetul ministrului Farcas si al negociatorului-sef Vasile Puscas si aici lucreaza 4 dintre cei 19 euroconsilieri care au fost angajati in cursul anului trecut. Inconjurati de vrafuri de dosare si aflati fiecare in fata unui calculator, cei patru s-au aratat foarte deschisi in a ne explica in ce consta munca lor de consilier de integrare. "Pentru ca noi suntem euroconsilieri pe sectorul negocieri, practic munca noastra inseamna sa gasim cele mai bune argumente care sa convinga pe oricine ca Romania trebuie sa adere la UE in 2007", ne explica unul dintre tineri. In varsta de doar 26 de ani, absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti si student al SNSPA, viitor doctor in economie si cu doua masterate la activ, acesta spune, aratand spre un teanc de documente in limba engleza, "acesta este unul dintre rezultatele muncii mele de cateva zile", respectiv un set de documente pe care negociatorul-sef le va prezenta in discutiile cu oficialii Uniunii Europene. "Munca noastra inseamna ore intregi de documentare, de studiu a situatiei din celelalte tari din UE sau care vor fi in viitor in UE, dar este foarte greu de cuantificat. Rezultatul unei intregi luni de munca poate fi o fraza sau doua, dar care fac cat un document de cateva pagini", explica un alt euroconsilier. Cu un portofoliu impresionant de diplome (studii la Viena, Bruges, Parlamentul European, Comisia Europeana), o tanara tot de 26 de ani ne spune ca ea se ocupa de partea de comunicare, respectiv de transmiterea catre public, firme si alti actori de pe piata a tot ceea ce se intampla in timpul negocierilor. La un etaj mai sus 5 euroconsilieri lucreaza in domeniul armonizarii legislative. "Tocmai am terminat lucrul la verificarea conformitatii cu legislatia europeana a proiectului de lege privind Regimul armelor si munitiilor, am facut observatiile necesare si l-am trimis spre aprobare Guvernului", povesteste o tanara euroconsiliera. Absolventa a Facultatii de Drept comunitar din Paris din cadrul Universitatii Sorbone, aceasta vorbeste despre o alta parte a muncii lor, respectiv realizarea unor sinteze de drept comparat. Chiar acum lucreaza la o sinteza pe problema camerelor de comert si industrie, "deoarece in curand se va initia un act normativ pe aceasta tema". "Pentru aceasta saptamana trebuie sa pregatim observatiile referitoare la proiectul de modificare a legii dreptului de autor si a drepturilor conexe", spune o alta euroconsiliera, absolventa a aceleiasi Universitati din Paris, dar si cu master in proprietatea intelectuala. De ce tineri cu astfel de pregatire au ales administratia centrala ca loc pentru a lucra? "Vreau sa fac parte dintr-un fenomen istoric si sa contribui la realizarea lui, la integrarea europeana", spune una dintre tinerele euroconsiliere.
Un post intr-o institutie publica iti da mai multa siguranta
La primul etaj al Ministerului Agriculturii isi au "cartierul general" cei 42 de euroconsilieri pe probleme de agricultura. Intr-o sala cu 20 de computere, cu mobila noua de birou, tot atatia tineri se vanturau pe usa pe care scria: "Radem, glumim, dar nu parasim incinta. Da?". "Zilele acestea avem aici doi experti din Scotia care ne impartasesc din experienta tarii lor in domeniul dezvoltarii rurale. Toti euroconsilierii participa, pe grupuri de lucru, la aceste intalniri cu specialistii scotieni", ne explica agitatia coordonatorul Corpului de euroconsilieri din cadrul MAPAM, Daniel Constantin. Bogdan Bazga, 33 de ani, absolvent al Facultatii de Constructii, master in sisteme informatice, cursant al unei postuniversitare in domeniul dreptului comun, ne spune ca a plecat de la o firma privata pentru a veni pe acest post pentru ca "i se pare o meserie de viitor": "Mie imi vine ca o manusa ceea ce fac aici. In acest loc de munca am posibilitatea sa-mi completez cunostintele, prin cursuri si instruiri gratuite cu specialisti europeni. Daca mi se va oferi sansa sa lucrez pentru tara noastra la Bruxelles, as pune osul la bataie si as sluji interesele natiei". Pana acum euroconsilierii au realizat un set de recomandari referitor la functionarea IACS - Sistemul integrat de administrare si control, care se va ocupa de inventarierea terenurilor agricole. "Avem semnale ca ministerul isi va insusi acest plan si il va prelua in mare parte in normele de functionare a acestui organism necesar in vederea integrarii europene", crede Daniel Constantin. "Am cautat si pe Internet cum functioneaza institutii similare din Uniunea Europeana si, pe baza consultarilor cu cei din directiile de specialitate din minister, elaboram propuneri pentru normele de functionare a institutiilor nou create". "Azi am lucrat la modul in care va trebui sa arate organigrama Agentiei de Plati si Interventie", adauga un alt euroconsilier, Florentina Stoica. Fiecaruia i s-a repartizat cate o tara din UE si din cele 10 care vor adera in acest an, despre care trebuie sa stie tot ce inseamna legislatie, dar si cum functioneaza institutiile din domeniu. "Eu am Cehia si pentru ca multe dintre site-urile care ma interesau erau in limba ceha, am luat legatura cu cei de la Ambasada Cehiei la Bucuresti care m-au pus in legatura cu persoanele din Ministerul ceh al Agriculturii pe domeniul de seminte, pe care sunt specializat", ne spune alt euroconsilier. Salariile brute ale euroconsilierilor sunt cuprinse intre 8 si 13 milioane de lei. "Presa a scris ca ne-au majorat salariile cu 50 la suta, conform unei HG din ianuarie. Nu e adevarat. Practic, nimeni nu poate indeplini concomitent toate criteriile din HG pentru care se acorda majorari", spune un alt euroconsilier, Elis Metaxa. Cei mai multi dintre ei au primit mariri de salariu cu 5 sau 10 la suta. "Un post intr-o institutie publica iti da o mai mare siguranta. O firma, oricat de mare ar fi, poate azi sa fie si maine nu", marturiseste unul din tineri motivul care l-a adus aici.