Cum ne prezentăm pentru bugetul UE

România ar trebui să elaboreze un business-plan prin care să convingă Uniunea Europeană că banii comunitari merită investiţi şi în proiectele româneşti. Pentru a atrage cât mai mulţi bani din viitorul buget comunitar (pe perioada 2014-2020), România are nevoie de o strategie care încă nu există. Cum ar putea arăta acest plan?

În contextul în care acum „se fac cărţile" pentru construcţia viitorului buget comunitar, fiecare ţară membră luptă cu toate forţele pentru a-şi impune interesele. România lipseşte, deocamdată, din această dispută, dar nu ajunge doar să constatăm absenţa noastră. Ar fi de preferat să şi întreprindem ceva în acest sens, mai ales că timpul începe să ne preseze. „Adevărul" a contactat mai mulţi economişti şi reprezentanţi ai asociaţiilor de afaceri pentru a contura o posibilă poziţie a României în cadrul dezbaterilor privind viitorul buget. Vă prezentăm, în continuare, câteva dintre opiniile interlocutorilor noştri.

Ne lipseşte viziunea

Cei mai mulţi specialişti sunt de părere că pentru a ne integra în calculele viitorului buget comunitar trebuie să avem o strategie bine pusă la punct, cu obiective prioritare de atins şi cu principii de urmărit. „Abordarea de tip contabil nu mai foloseşte nimănui, trebuie să avem un business-plan după care să reorientăm întreaga politică economică, nu un bilanţ. Fiecare ţară îşi conturează o viziune în baza căreia să reorientăm politicile economice. Deocamdată, noi nu avem o coerenţă între politica monetară a BNR şi cea fiscală a Guvernului. Va trebui, de asemenea, să trasăm unele priorităţi, şi eu cred că educaţia şi sănătatea ar fi primele, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în România ultimilor doi-trei ani", ne-a declarat Mircea Coşea, profesor de economie.

El atrage atenţia că va trebui să respectăm şi noi metodologia europeană de calcul pentru deficitul bugetar, în sensul că va trebui să luăm în considerare şi arieratele. Tot de o strategie specială avem nevoie şi pentru a ne face auzită vocea şi în cadrul Politicii Agricole Comune. „Dacă ne-am prezenta ca o ţară care-şi propune să fie eminamente agricolă, în contextul în care miliarde de oameni sunt ameninţaţi de foamete, nu poate să fie o opţiune ruşinoasă", apreciază Costel Olteanu, copreşedinte al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România. El consideră că „prioritatea zero" în acest sens ar fi dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurili agricole, în special a reţelei de irigaţii, a fermelor zootehnice şi a depozitelor destinate desfacerii mărfurilor.

„Ar mai fi nevoie de o recadastrare a terenurilor agricole şi de încurajarea proprietarilor să-şi comaseze terenurile. Dacă ne prezentăm la Bruxelles cu un plan bun de dezvoltare a agriculturii, avem toate şansele să obţinem ceva; dacă nu, vom rămâne în stadiul de acum: suntem a şasea ţară ca potenţial agricol din UE, dar printre ultimele ca nivel al subvenţiilor şi sprijinului pentru fermieri", a conchis liderul patronal.

Atenţie la alianţe!

Consultantul financiar Aurelian Dochia consideră că viitorul buget al Uniunii Europene este rezultatul mai degrabă al lobby-urilor şi alianţelor politice care se ţes în rândurile statelor membre decât al unor strategii, astfel că şi România trebuie să fie atentă la grupurile de interese. „Ne dorim alocări masive de fonduri în agricultură, aici am putea fi susţinuţi de Franţa; vrem să promovăm transferurile dinspre ţările bogate către cele mai puţin favorizate, aici ne putem alia cu Bulgaria sau cu Ungaria; dacă vrem mai mulţi bani pentru infrastructură, ne aliem tot cu vecinii", a exemplificat Aurelian Dochia.

Cum arată viitorul buget şi cum procedează statele membre

Comisia Europeană propune menţinerea cheltuielilor pentru Politica agricolă comună la nivelul celor din actuala perioadă bugetară (2007-2013), adică la 371,7 miliarde de euro, la care se adaugă o marjă de manevră suplimentară de 15,2 miliarde de euro, adică 386,9 miliarde de euro în total. În privinţa politicii de coeziune, fondurile propuse de Comisie sunt de 376 de miliarde de euro.

Pentru România, principala veste bună constă în menţinerea la cote ridicate a fondurilor, atât în cadrul Politicii Agricole Comune, cât şi pentru Politica de coeziune. O mare oportunitate pentru România o constituie prioritatea acordată de bugetul comunitar proiectelor de interconectare a infrastructurilor de transport, energie sau comunicaţii.

Pentru a-şi plia mai bine politica economică naţională pe cea comunitară, Polonia a făcut paşi importanţi şi acum construcţia sa bugetară este foarte apropiată de configuraţia bugetului UE. La rândul său, Cehia are o foarte bună cooperare între politica monetară promovată de banca centrală şi cea fiscală promovată de Guvernul de la Praga.

" Va trebui să trasăm unele priorităţi, şi eu cred că educaţia şi sănătatea ar fi primele, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în România. "
Mircea Coşea
profesor de economie

" Dacă ne prezentăm la Bruxelles cu un plan bun de dezvoltare a agriculturii, avem toate şansele să obţinem ceva; dacă nu, vom rămâne în stadiul de acum. "
Costel Olteanu
copreşedinte ACPR

" Dacă ne dorim alocări masive de fonduri în agricultură, am putea fi susţinuţi de Franţa, iar dacă vrem bani de infrastructură ne putem alia cu vecinii."
Aurelian Dochia
consultant financiar

" Între priorităţi s-ar putea număra cele legate de Strategia Dunării şi cele din agricultură."
Daniel Dăianu
economist