Criza elenă ajunge în România prin bănci

Moody’s a retrogradat vineri opt bănci elene. Cinci dintre acestea sunt prezente şi pe piaţa românească. Îi va afecta acest lucru pe români?

Într-o mişcare anticipată de pieţe, agenţia de evaluare financiară Moody's Investors Service a revizuit în scădere cu câte două trepte ratingurile a opt bănci elene. Analiştii agenţiei au motivat decizia prin problemele cu care se confruntă economia greacă şi prin scăderea volumului depozitelor respectivelor instituţii. Situaţia este îngrijorătoare pentru România, dat fiind că cinci dintre cele opt grupuri bancare elene recent retrogradate sunt prezente şi pe piaţa autohtonă. În plus, ele au unele dintre cele mai mari expuneri pe datoria publică a Atenei.

Cu toate că guvernanţii români şi reprezentanţii Băncii Naţionale susţin că riscurile sunt scăzute, la Bruxelles atmosfera este cu totul alta. Tot mai mulţi oficiali înalţi discută deschis despre acceptarea posibilităţii ca Grecia să intre în faliment, iar vocile care cer recapitalizarea băncilor devin tot mai puternice.

Intrarea în faliment, luată oficial în calcul

„Băncile greceşti erau oricum pe perfuzii. Suntem în pericol pentru că situaţia zonei euro în general devine mult mai complicată", explică Daniel Dăianu, profesor de Economie şi fost ministru al Finanţelor. „Trebuie să fim mult mai îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă până la urmă cu Grecia", continuă acesta. Posibilitatea intrării în faliment a statului a devenit tot mai reală, iar un default dezordonat ar declanşa o recesiune la nivel european, cu impact puternic în România, crede economistul. „Chiar şi în cazul unui faliment ordonat, tot vor exista turbulenţe", spune acesta.

Pieţele se aşteaptă la faliment

Pieţele au rămas însă imune la anunţul retrogradării băncilor elene, iar bursele europene chiar au înregistrat creşteri vineri dimineaţă. „Este o ştire rea, dar nu neaşteptată. Ce noutate aduce?", ne-a spus Dăianu. „Retrogradarea nu mai are demult impact, nu are astăzi nicio relevanţă", crede şi Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economistul-şef al ING. „Pieţele se aşteaptă la faliment, aşa că anunţul retrogradării a fost eclipsat de alte evenimente", a adăugat acesta.

Klaas Knot, guvernatorul băncii centrale a Olandei şi membru al consiliului executiv al Băncii Centrale Europene, a declarat vineri că intrarea în incapacitate de plată a Greciei este unul dintre scenariile luate în calcul. În aceeaşi zi, mai mulţi oficiali europeni au declarat că instituţiile UE vor urgenta procesul de recapitalizare a băncilor, vizate fiind 16 grupuri care au reuşit cu greu să treacă de testele de stres bancar. Ce se va întâmpla dacă demersul va eşua? „Probabil că va interveni statul elen, băncile vor fi naţionalizate şi cele de aici vor fi controlate tot de statul elen", explică Dăianu.

Însă dacă nici Atena nu are abilitatea să recapitalizeze băncile prezente pe piaţa autohtonă, atunci ar putea interveni statul român. „Ar trebui să folosim bani europeni pentru recapitalizarea băncilor", continuă profesorul de Economie. O altă variantă este ca instituţiile fragile să fie preluate de altele mai puternice pentru consolidarea sistemului bancar, mai crede acesta. Indiferent cu câte probleme s-ar confrunta băncile elene în Grecia, subsidiarele lor din România nu vor putea transfera capital către grupurile-mamă pentru că regulile BNR interzic acest lucru, şi, astfel, riscurile pentru sistemul bancar autohton sunt minime, explică Dăianu. Băncile cu capital grecesc din România deţineau la finele anului trecut o cotă de 15,5% din activul agreat la nivelul sistemului.

Leul, slăbit de problemele din UE

Turbulenţele s-au reflectat şi în cursurile de schimb ale monedelor din afara zonei euro. „Nicio ţară intrată recent în UE, dar în afara uniunii monetare, nu are surplus de cont curent sau surplus comercial, toate au deficite bugetare şi toate au nevoie de finanţare", arată Dăianu de ce problemele afectează şi cursul leu/euro. „Cursul probabil va sta în jurul acestui nivel (4,3 lei/euro - n.r.), cu condiţia să nu aibă loc o deteriorare semnificativă, caz în care cursul poate ajunge şi la 4,4-4,5 lei/euro", ne-a spus Chidesciuc.

"Suntem în pericol, pentru că situaţia zonei euro în general devine mult mai complicată."
Daniel Dăianu
profesor de Economie

Grecia ar putea fi iertată de 50% din datorie

Până la jumătate din valoarea nominală a datoriei Greciei, de 350 miliarde de euro,  ar putea fi ştearsă, afirmă surse din G20. FMI şi UE vor mai aloca bani, luna viitoare,  pentru a păstra guvernul grec pe linia de plutire, dar acest lucru e privit ca un remediu pe termen scurt, în timp ce liderii europeni întăresc fondul de ajutor al UE ( Mecanismul European de Stabilitate Financiară -MESF).

Guvernele din UE vor construi, în următoarele şase săptămâni, un „scut financiar" pentru a-şi proteja sistemele bancare împotriva intrării în incapacitate de plată a Greciei, un lucru privit acum drept inevitabil, scrie presa occidentală. Liderii finanţelor mondiale au făcut presiuni puternice asupra Europei la reuniunea FMI desfăşurată în acest weekend la Washington pentru ca aceasta să controleze criza financiară care se agravează şi care atrage economia globală către o nouă recesiune.

Efectul de domino

„Pericolul intrării succesive în imposibilitate de plată, al panicii create în rândul clienţilor băncilor şi al riscului catastrofal trebuie eliminate, altfel vor submina toate celelalte eforturi, atât în Europa, cât şi la nivel global", a spus Tim Geithner, secretarul american al Trezoreriei. Oficialii care au participat la reuniunea FMI din acest weekend au sugerat ca MESF să fie suplimentat până la 1,9 mii de miliarde de euro, adică de aproape cinci ori, pentru a convinge pieţele că poate controla impactul destabilizator al intrării Greciei în incapacitate de plată. Geithner şi alţi oficiali au cerut ca MESF să poată susţine operaţiunile Băncii Centrale Europene, prin garantarea unei părţi din pierderile pe care aceasta va fi forţată să le suporte din cauza neplăţii datoriilor suverane. Acest lucru ar putea ridica masiv puterea de cumpărare a Băncii Centrale Europene  şi ar putea-o ajuta să tempereze criza de după intrarea Greciei în incapacitate de plată.

SUA şi Marea Britanie cred că Europa trebuie să depună eforturi masive pentru a preveni un efect de domino, după căderea Greciei, care ar putea atrage şi alţi membri vulnerabili ai eurozonei, cum ar fi Portugalia, Italia şi Spania.

Totuşi, miniştrii nu doresc să recunoască public că intrarea Greciei în incapacitate de plată este inevitabilă. Guvernul de la Atena a decis, săptămâna trecută, să taie pensiile şi salariile angajaţilor la stat, în vederea calificării pentru a şasea tranşă de împrumut extern. Pensiile mai mari de 1.200 de euro pe lună vor fi tăiate cu 20%, iar pensiile plătite celor cu vârste mai mici de 55 de ani vor fi reduse cu 40%, dar numai sumele care depăşesc 1.000 de euro pe lună. Circa 30.000 de angajaţi din sistemul de stat vor fi trecuţi într-un sistem „de rezervă", cu salarii reduse, pentru a tăia cheltuielile în acest an.