Creditele de consum, pe primul loc şi în 2007

Concurenţa din sistemul bancar ar putea ieftini împrumuturile chiar şi cu două puncte procentuale

acest an, instituţiile de credit se vor orienta mai mult spre alte regiuni ale ţării şi mai puţin spre Capitală, care a fost motorul activităţii sistemului bancar.
Finanţarea populaţiei, în special prin credite de consum, va continua să reprezinte şi în anul curent principalul motor de creştere a activităţii bancare. După ce, în 2006, datele publicate de Banca Naţională arată o tendinţă de dublare a soldului creditelor de consum, analiştii consideră că anul curent va consemna o continuare a acestei evoluţii. Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), a precizat, pentru Adevărul, că, în 2007, vom vedea o creştere importantă a finanţărilor acordate populaţiei, dar poate nu la acelaşi nivel înregistrat în anul precedent.
De asemenea, Aurelian Dochia, director general BRD - Groupe SG Corporate Finance, consideră că împrumuturile pentru consum vor continua să se situeze pe primul loc din punct de vedere al dinamicii. "Dar s-ar putea să vedem şi o creştere mai importantă a creditelor ipotecare, în condiţiile în care sporeşte oferta pe piaţa imobiliară prin apariţia mai multor proiecte, dar şi ţinând cont de discuţiile privind o eventuală relaxare a condiţiilor de acordare a finanţărilor pentru locuinţe", explică Dochia.
Orientarea spre alte regiuni ale ţării
O altă tendinţă ce se va contura în acest an ţine de orientarea instituţiilor de credit spre oraşele mari şi medii din ţară. Până anul trecut, Capitala aduna aproape 35% din volumul total al creditelor acordate la nivel naţional. De asemenea, soldul depozitelor şi conturilor la vedere din Bucureşti depăşea 50% din nivelul înregistrat la nivelul întregii ţării. Dar Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, precizează că, din cauza suprasaturării pieţei bancare din Capitală, instituţiile de credit încep să îşi orienteze atenţia şi spre alte regiuni. În plus, Radu Gheţea subliniază că anul trecut a marcat începutul perioadei în care băncile îşi dezvoltă reţeaua teritorială la nivel naţional. De aceea, în oraşe precum, Constanţa, Braşov, Iaşi, Timişoara sau Sibiu, viteza de creştere a creditelor acordate populaţiei şi companiilor a depăşit ritmul de majorare la nivel naţional. "Iar tendinţa se va menţine şi în anul curent", subliniază preşedintele ARB.
În plus, pe lângă orientarea spre oraşele mari şi medii, accentuarea concurenţei din sistemul bancar va conduce şi la o îngustare a diferenţei dintre dobânzile active şi cele pasive. Totuşi, Aurelian Dochia subliniază că particularităţile pieţei româneşti induc o volatilitate mai mare a evoluţiei marjei de dobândă. "Trebuie să ţinem cont de rata inflaţiei, dar şi de tendinţele din Uniunea Europeană, atât în ceea ce priveşte cursul de schimb, dar şi ratele dobânzilor", explică Dochia. Astfel, dacă pe termen lung se poate vorbi de o îngustare a marjelor de dobândă, pe termen scurt am putea vedea şi majorări ale diferenţei dintre dobânzile active şi cele pasive, susţine Dochia.
Concurenţa ieftineşte creditele
În plus, Radu Gheţea precizează că pe segmentul finanţării corporaţii, dobânzile practicate la creditele în valută au ajuns la cote similare cu cele oferite de instituţiile europene. "Însă chiar dacă pe sectorul marilor companii nu mai este spaţiu de reducere a marjei de dobândă, totuşi, pe segmentul de retail, vom vedea reduceri ale diferenţei dintre ratele active şi cele pasive", spune Gheţea. Astfel, cei mai mulţi analişti din sistemul bancar consideră că anul viitor am putea vedea dobânzi pentru depozitele la termen similare cu nivelul actual. În schimb, costul creditelor s-ar putea reduce chiar şi cu două puncte procentuale.