Clujul şi Bucureştiul luptă la baionetă pentru titlul de capitală a businessului românesc

Tot mai multe nume grele din industria auto, telecomunicaţii, precum şi branduri celebre din lumea modei aleg oraşul de pe Someş drept poartă de intrare pe piaţa locală Dacă până

Tot mai multe nume grele din industria auto, telecomunicaţii, precum şi branduri celebre din lumea modei aleg oraşul de pe Someş drept poartă de intrare pe piaţa locală

Dacă până acum ora exactă în domeniul afacerilor se dădea la Bucureşti, în ultima perioadă s-a creionat un nou pol investiţional. Clujul şi-a depăşit condiţia unui simplu oraş de provincie şi este pe cale să devină o adevărată capitală a businessului românesc. Lucru probat de numele grele din industria mondială care au ales să intre pe piaţa autohtonă cu prima haltă la Cluj.

Capitala era până nu de mult punctul de intrare în România a marilor companii. Aici au venit primii mari dezvoltatori imobiliari, primele lanţuri de hipermarketuri şi primele instituţii bancare de renume. Încet, încet, managerii firmelor de afară care vor să atace piaţa locală pun la cale strategii alternative. Astfel, se poate observa cum o serie de trusturi internaţionale aleg alte oraşe drept head-quarter pentru businessurile din România. Iar Clujul este cel mai bun exemplu în acest sens.

De altfel, numeroasele postări de pe diverse forumuri abundă în remarci precum "Clujul bate Bucureştiul" sau "Capitala României e la Cluj". În anumite privinţe, chiar aşa este.

Odată cu venirea unor jucători de talie mondială, cum ar fi Emerson sau Nokia, cu furnizorii săi, oraşul de pe Someş este tot mai îndreptăţit să aspire la statutul de capitală atât în domeniul tehnologiei informaţiei, cât şi în celelalte domenii investiţionale cum ar fi imobiliarele, retailul sau transporturile.

Potrivit statisticilor furnizate de reprezentanţii Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), Clujul se situează pe locul 3 în ţară cu un număr de 4.830 de companii, reprezentând 3,7% din totalul companiilor străine înregistrate în România.

Acestea sunt însă datele statistice de dinaintea relocării Nokia de la Bochum la Jucu. Monica Bărbuleţiu, vicepreşedinte ARIS, spune că judeţul Cluj va deveni foarte atractiv pentru investitori în următorii doi-trei ani, datorită proiectului Nokia.

Nokia, vestitorul primăverii afacerilor clujene

Valoarea investiţiilor de tip greenfield realizate în capacităţile de producţie dezvoltate în Romania a ajuns la circa 2,3 miliarde euro, iar cele mai importante proiecte au fost dezvoltate în Muntenia (Pirelli, la Ploieşti) şi Transilvania (Nokia, la Jucu). Valoarea capacităţilor de producţie realizate la Cluj depăşesc astăzi jumătate de miliard de euro, ritmul de creştere fiind cel mai mare din România.

De astăzi înainte, când se va face referire la Cluj-Napoca se va vorbi de perioada de dinainte de Nokia şi de după Nokia. Investiţia finlandezilor poate fi luată drept kilometrul zero în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului. După venirea concernului finlandez, şi alţi investitori importanţi din Occident şi-au manifestat intenţia de a face afaceri la Cluj.

Autorităţile au reacţionat, încercând să le asigure companiilor străine infrastructura şi facilităţile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii acestora. Concret, pe lângă autostrada Transilvania, al cărei termen de finalizare se preconizează a fi tot mai îndepărtat, s-au mai bătut în pioneze planurile pentru o autostradă urbană. Aceasta ar urma să lege Dejul de Jucu şi, potrivit arhitectului-şef al Clujului, ar putea ajunge chiar până la Bistriţa.

Mercedes va desena cea mai prosperă zonă a României

Daimler Benz s-a interesat de România. Asta este o certitudine. Au ochit şi terenul. Lângă fabrica Nokia. În consecinţă, autorităţile au decis să majoreze suprafaţa Parcului Industrial Tetarom III cu încă 170 de hectare. Ele răspund în acest fel intenţiei Mercedes de a ridica acolo viitoarea fabrică de automobile din clasele A şi B.
"Extinderea parcului este necesară, întrucât au apărut şi alţi investitori care vor mai mult teren.

Avem investitori importanţi ce provin din industrii precum cea de automobile, electronică, electrotehnică şi aviatică care tatonează zona", declara, zilele trecute, Marius Nicoară, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.
Un centru important de afaceri are un aeroport pe măsură. Autorităţile locale au observat acest aspect şi au promis să dezvolte Aeroportul Internaţional Cluj.

Simpla enunţare a acestui proiect a atras noi companii aviatice, cum ar fi German Wings, o companie low cost controlată de Lufthansa sau chiar Air France, Britsh Airways sau KLM care vor opera curse directe din Cluj către mari oraşe europene. Spre exemplu, German Wings va opera zboruri directe Cluj-Napoca - Koln şi mizează pe un grad de ocupare de peste 80%.

Fashion "a la Cluj"

Multe companii, în special maghiare şi austriece, au ales oraşul transilvănean pentru a ataca piaţa românească. În cele două mari centre comerciale din Cluj au venit branduri de renume, multe dintre ele axate pe vânzarea de articole de îmbrăcăminte.

"Clujul, prin Iulius Mall, marchează apariţia pe piaţa românească a unor branduri internaţionale precum Mango Touch, linia de bijuterii a celebrului brand de fashion Mango. De asemenea, în premieră în România sunt şi mărci precum Bossini sau Energiers, sau magazinele speclizate în vânzarea de îmbrăcăminte casual a celor de la şi Tiffi şi Taylors", au declarat reprezentanţii Iulius Mall Cluj.

Şi mai multe firme străine şi-au făcut debutul pe piaţa autohtonă prin celălalt mall clujean deschis în cursul anului trecut. "Hervis, Cool Cat, Bershka, Piazza Italia, Xanaka, Colours & Beauty, Oviesse, Stradivarius, Retro, New Yorker, Tao, Extyn, Andre, Pannon Furniture, Peter Murray, Borgo, Woodoo, Retro şi Libri au intrat în premieră în România prin Polus Center Cluj", spune Bogdan Stanciu, director de relaţii publice al Polus. "Aproximativ 15% din suprafaţa totală închiriabilă a centrului comercial, de circa 60.000 de metri pătraţi, a fost închiriată unor branduri care nu se regăsesc în niciun alt oraş din ţară", explică Stanciu.

Oraşul cu cei mai înalţi "zgârie-nori"

Unul dintre cele mai uşor sesizabile semne ale revirimentului economic sunt macaralele care împânzesc oraşul. Şi datele statistice confirmă avansul fără precendent al Clujului. "În acest oraş, numărul de locuinţe noi livrate într-un an la o mie de locuitori este de trei unităţi, adică mai mult decât dublul celui din Bucureşti, unde se înregistrează cel mai scăzut nivel din ţară. La nivel global însă, România se află printre ultimele ţări din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte acest indicator, cu numai 1,7 locuinţe noi livrate la mia de locuitori", declara recent Ioan Bejan, directorul de dezvoltare al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe.

Tot în Cluj se vor ridica cele mai înalte construcţii rezidenţiale. Indienii de la Asmita Gardens construiesc în Bucureşti "zgârie-nori" cu 24 de etaje însă firma Sigma Center, controlată de omul de afaceri Arpad Paszkany, are aprobarea consiliului local Cluj pentru a demara construcţia a două turnuri de 35 de etaje. Tot în oraşul de pe Someş şi tot clădiri peste 30 de etaje au anunţat că vor construi şi israelienii de la Carmel. În acest fel, "capitala Transilvaniei" va ocupa primul loc în topul naţional al oraşelor cu cele mai înalte clădiri.

Şi fotbalul se pregăteşte să intre în top

Este de notorietate faptul că, la nivel mondial, sportul-rege a devenit o adevărată industrie care aduce profituri substanţiale cluburilor. Cu o singură condiţie însă. Să fie manageriate în mod profesionist. În România, mai toţi patronii de cluburi se plâng că investesc milioane şi milioane de euro, însă profiturile se lasă aşteptate. Atraşi de sumele ameţitoare vehiculate în Liga Campionilor, şi oamenii de afaceri clujeni au decis să intre în joc. Dar nu numai de dragul spectacolului, ci şi cu scopul declarat de a face bani ca din orice altă afacere. Iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Două echipe din oraşul de pe Someş evoluează în liga lui Mitică. Iar CFR-ul lui Paszkany a detronat, cel puţin pentru moment, supremaţia echipelor din Capitală. Povestea de succes începe în urmă cu numai câţiva ani.
Cu o strategie, pe termen lung, bine pusă la punct şi cu investiţii pe măsură, CFR Cluj a ajuns din divizia a treia, să lupte cu şanse reale pentru un loc la masa bogaţilor din Champions League. Dacă pe stadionul din Gruia se va auzi celebrul imn al Ligii, vom şti abia la vară. Este cert însă că la Cluj, s-au pus deja bazale unui nou mod de a a face performanţă în sport şi în afaceri.

Finlandezii aduc mii de locuri de muncă

Cea mai importantă investiţie din Cluj, cea a concernului finlandez Nokia, va crea împreună cu furnizorul chinez BYD Company peste 15.000 de locuri de muncă.

Din cei 320.000 de locuitori permanenţi din Cluj-Napoca, 104.000 sunt studenţi. Este cunoscut faptul că centrele universitare puternice atrag investitorii puternici, cu atât mai mult cu cât la Cluj Facultatea de Politehnică oferă forţă de muncă în domeniul Tehnologiei Informaţiei, pe bandă rulantă.