Căutăm "particula lui Dumnezeu" cu urmaşul lui Dracula

Toată planeta a răsuflat ieri uşurată după începerea experimentului Big-Bang Oamenii de ştiinţă au declarat ieri că testarea acceleratorului a fost reuşită. Primele două fascicule

Toată planeta a răsuflat ieri uşurată după începerea experimentului Big-Bang

Oamenii de ştiinţă au declarat ieri că testarea acceleratorului a fost reuşită. Primele două fascicule de protoni au efectuat un tur complet al tunelului.

Primul fascicul de protoni a intrat cu succes în prima secţiune a tunelului lung de 27 km, iar în mai puţin de o oră de la începerea experimentului, acesta a parcurs un tur complet al tunelului. Protonii au călătorit cu o viteză de aproape 300.000 de km pe secundă şi au fost ghidaţi cu ajutorul a 9.300 de magneţi montaţi în interiorul tunelului.

Imaginile în direct transmise pe televiziunile de ştiri internaţionale, cu experţii de la faţa locului în delir, demonstrează faptul că, cel puţin până acum, putem vorbi despre o reuşită.

"Dacă ai clipit, probabil că ai ratat momentul. E un singur impuls de lumină", i-a transmis unul dintre experţi unuia dintre jurnaliştii CNN prezenţi la faţa locului. "Cred că sentimentul de mirare, ce este fundamental fizicienilor, este totodată şi o experienţă religioasă, chiar dacă oamenii recunosc acest lucru sau nu", crede profesorul britanic John Polkinghorne.

Fizicienii au interese diferite

Nu toţi cercetătorii care participă la experiment caută acelaşi lucru. Unii chiar îşi doresc să aibă dreptate, cu toate că acest lucru ar însemna că un alt grup de oameni de ştiinţă s-a înşelat.

Principalul scop al experimentului este descoperirea de către ATLAS, unul dintre detectorii LHC, a originii materiei. Al doilea scop este descoperirea Bosomului lui Higgs şi a naturii materiei negre. Particula mai este numită "Particula lui Dumnezeu".

Conform teoriei, nedemonstrate până acum, particulele îşi formează masa prin interacţiune. Descoperirea "particulei lui Dumnezeu" ar putea oferi totodată răspunsuri asupra modului în care a fost creat universul.

Un al treilea detector, numit ALICE, va studia formele "lichide" ale materiei denumite plasmă quark-gluonică ce a existat în Univers imediat după producrea Big-Bang-ului. Detectorul LHCb va încerca în schimb să investigheze ce s-a întâmplat cu materia "lipsă".

Cel puţin un Nobel

Experimentul pleacă de la premisa că după Big-Bang, cantitatea de materie era egală cu cea de antimaterie. Totodată, unul dintre cele mai importante şi simple răspunsuri pe care cercetătorii le-ar putea primi, este răspunsul la întrebarea "ce este masa".

Lumea ştiinţifică arată că după acest experiment se va primi cel puţin un premiu Nobel pentru fizică, cel mai probabil de către oamenii de ştiinţă germani şi francezi.

România, membră CERN din decembrie

Pentru că încă nu e membră la Organizaţia Europeană pentru Cercetarea Nucleară (CERN), România va participa la deschiderea oficială a acceleratorului gigant de la graniţa franco-elveţiană, de pe 21 octombrie, numai la nivel de ministru al Educaţiei. Ţara noastră va deveni membră CERN cel mai devreme în luna decembrie 2008, când o comisie ne va valida candidatura. Raporturile făcute până acum de către
comisiile străine arată că avizul va fi favorabil. (Andreea Ofiţeru)

Românii, în Big-Bang-ul american

Nu e prima dată când românii participă la un experiment de reconstituire a stării primordiale a universului. În perioada 2002-2006, o echipă de fizicieni de la Facultatea de Fizică de pe paltforma de la Măgurele a luat parte la "un scenariu cosmologic" al Big-Bang-ului", lângă New York.

Experimentul a iscat la acea vreme un imens scandal din cauză că mai mulţi cercetători prevesteau Apocalipsa. A fost nevoie de intervenţia fostului preşedinte Bill Clinton pentru ca cercetările să poată avea loc.

"Dracula", precursorul acceleratorului gigant

Fizicienii români care au participat ieri la Congresul Naţional de Fizică au arătat chiar în timpul testărilor acceleratorul gigant de la Geneva, cum contribuie ei la realizarea experimentului. România a realizat o mare parte dintre detectoarele de particule, aproximativ 25%, care vor intra în componenţa acceleratorului gigant de la graniţa franco-elveţiană.

Profesorul Mihai Petrovici, 59 de ani, este şeful grupului de oameni de ştiinţă care participă la experimentul ALICE, în cadrul căruia se vor studia particulele precum quarki şi gluoni, despre care oamenii de ştiinţă presupun ca ar fi existat în primele clipe ale universului.

Mihai Petrovici este cercetătorul român care a inventat înainte de 1989 un "strămoş" al acceleratorului uriaş de particule. Ca o coincidenţă, aparatul era cunoscut cu acronimul DRACULA, ce semnifică de fapt un detector de particule, ceea ce i-a contrariat pe secretarii de partid de la acea vreme. În 1985, aparatul era terminat, dar fizicianul nu l-a mai testat niciodată cu surse radioactive din cauza cutremurului din 1986.

"După 1989, l-am dus în Italia, la Catania, unde oamenii de ştiinţă italieni l-au îmbunătăţit şi l-au pus în funcţiune. Era un prim pas spre acceleratorul gigant de la graniţa franco-elveţiană", povesteşte profesorul. Echipa condusă de acesta are 28 de membri, de la tehnicieni până la ingineri electronişti. Românii au contribuit la construirea detectorului folosit în experimentul ALICE, comparabil ca greutate cu Turnul Eiffel.