Asiguratii companiei falimentare Metropol mai pot depune pana pe 5 martie cerere de despagubire

Cei aproximativ 12.300 de asigurati care au avut polite de viata la compania Metropol, intrata anul trecut in faliment, trebuie sa se inscrie pana pe 5 martie la masa credala pentru a beneficia de

Cei aproximativ 12.300 de asigurati care au avut polite de viata la compania Metropol, intrata anul trecut in faliment, trebuie sa se inscrie pana pe 5 martie la masa credala pentru a beneficia de despagubiri. Desi lichidatorul a desfasurat o ampla campanie de informare in presa centrala si locala, cat si la sediile Metropol din tara, pana in prezent au fost primite doar cateva sute de declaratii de creanta din partea celor 12.300 de posesori de polite de viata Metropol.
O treime dintre cei pagubiti - mineri din Valea Jiului si Baia Mare
"O treime din cei pagubiti o reprezinta minerii din Valea Jiului si Baia Mare. Metropol avea cele mai mici rate la politele de asigurari de viata si asa a reusit sa incheie contracte cu aceasta categorie defavorizata, a caror activitate impune existenta unei asigurari de viata. Acestora li se opreau lunar din salariu rate de cateva zeci de mii de lei", ne-a declarat Dan Silviu Negreanu, directorul general al Intermed Star Ro SRL, lichidatorul judiciar al Metropol. Probabil ca multi dintre mineri nu se vor inscrie la masa credala, avand in vedere ca numai taxa de timbru este de circa 342.000 de lei, ca sa nu mai punem la socoteala si cheltuielile cu drumul pana la Bucuresti. "Persoanele care nu se vor inscrie la masa credala vor fi decazute din drepturi, deci nu vor mai putea primi despagubiri. In cazul politelor de viata, pagubitii au de recuperat sume de la cateva zeci de mii, pana la zeci de milioane de lei. Metropol, care in 1997 ajunsese pe locul al treilea in topul firmelor de asigurare din Romania, a intrat anul trecut in faliment si se afla in prezent in procedura de lichidare judiciara. Tabelul final al obligatiilor de plata ale Metropol corespunzator portofoliului asigurarilor de viata va fi definitivat in aprilie. La acesta se adauga alta lista cu 927 de persoane fizice si juridice detinatoare de polite RCA, CASCO, asigurari de bunuri, dar si prestatori de servicii, salariati, institutii de stat. Cele mai mari sume le are de recuperat Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR), care revendica 2,7 milioane de euro. Aceasta suma provine din daunele la politele de tip Carte Verde, multe dintre ele incheiate pe sume derizorii, de ordinul a cativa dolari. La masa credala s-au mai inscris, printre altii, si Allianz Tiriac cu 2,7 miliarde de lei, Asirom - 2,6 miliarde de lei, Intex 93 (administratorul blocului Sitraco) - 625.000 dolari, Romtrans - 32.455 euro. Totodata administratiile financiare au de recuperat 10 miliarde lei, Casa Nationala de Pensii - 6 miliarde de lei, ARA Digital Software - 240.000 dolari, Bankcoop - 178.000 euro, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor - 825 milioane de lei si Astra Asigurari - 675 milioane de lei. In luna mai va incepe vanzarea activelor, iar reprezentantii lichidatorului spun ca fostii salariati ai Metropol si asiguratii de viata si non-viata vor fi primii care vor beneficia de despagubiri, cel mai probabil din iunie.
Banii recuperati ar putea sa nu acopere plata despagubirilor
Patrimoniul Metropol - care cuprinde 59 de sedii in tara, printre care doua etaje in Blocul Sitraco din zona Unirii, evaluat la 2,5 milioane de euro - este estimat la circa 3,7 milioane de euro, in timp ce valoarea totala a daunelor este de aproximativ 4-5 milioane de euro. Ar putea ramane asadar circa 1 milion de euro daune care nu vor fi acoperite din vanzarea patrimoniului. "Datoria pe care o are Metropol se va sti cu exactitate dupa depunerea tabelului final cu cei care au de primit despagubiri. Oricum, daca din active nu se poate indestula intreaga masa credala, asiguratii se vor indrepta catre Fondul de protejare a asiguratilor administrat de Comisia de Supraveghere a Asiguratilor. Cei care, in urma vanzarii activelor, nu-si pot recupera in intregime banii se pot indrepta impotriva administratorului societatii sau a persoanelor care au contribuit la ducerea in incapacitate de plata a societatii, conform prevederilor Legii 64/1995, privind reorganizarea judiciara", ne-a explicat Negreanu. Imobilele din tara aflate in patrimoniul Metropol au fost achizitionate din incasari de rate de la asigurati, mai spune Negreanu. Raportul intocmit de lichidator arata ca la baza intrarii in incapacitate de plata a Metropol a stat administrarea defectuoasa din partea presedintelui Consiliului de Administratie al Metropol, cetateanul camerunez Noupadja Joseph, care detinea 85% din actiuni. Raportul arata ca Metropol a desfasurat activitati colaterale celei de asigurari. In zona libera Constanta, Metropol a concesionat teren pe care a desfasurat activitati specifice acestei zone. Ulterior, Consiliul de Administratie al Metropol, in frunte cu Noupadja Joseph, a aprobat cedarea, cu titlu gratuit, a terenurilor din zona libera Constanta si a tuturor investitiilor realizate aici persoanei fizice Noupadja Joseph. Potrivit aceluiasi raport, o alta cauza care a dus la falimentul Metropol a fost stingerea datoriilor unor actionari persoane fizice prin actiuni cesionate ulterior actionarului majoritar.