Patronii cer ca bacşişul să fie trecut pe nota de plată şi impozitat

Patronii de restaurante, baruri şi hoteluri (HoReCa) cer legiferarea bacşişului astfel încât acesta să fie trecut pe nota de plată şi impozitat ca venit, adică cu 10%.

Reprezentanţii HoReCa cer impozitarea bacşişului ca venit, adică cu 10%, temându-se că, în urma unui control al ANAF acesta ar putea fi considerat venit de natură salarială, pentru care, pe lângă cei 10%, ar trebui plătite şi contribuţiila la pensii şi sănătate, scrie startupcafe.ro.

Ca atare, aceştia cer ca tratamentul fiscal aplicat bacşişului încasat în cont bancar să fie astfel:

- Suma reprezentând bacşiul oferit de client  se evidenţiază pe bonul fiscal,  separat de contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate;

- Bacşişul  nu se supune cotei de TVA  pentru că nu este  asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii si ca urmare;

- Bacşişurile oferite de clienti  se distribuie angajatilor  de catre conducerea operatorului economic;

- Veniturile din bacşiş obtinute de persoanele fizice sunt considerate  venituri din alte surse si impozitate la sursaprin aplicarea cotei de 10%;

- Operatorul economic va intocmi  documente justificative   privind incasarea sumelor din bacşiş de la clienti si distribuirea acestora catre angajati;

- Operatorul economic va  evidentia in contabilitate  operatiunile de incasare a sumelor din bacşiş si distribuirea acestora catre angajati.

În cazul bacşişului ofert de client cash ospătarului, patronii vor un mecanism de impozitare astfel:

- Ospătarul să fie obligat sa declare bacşişul la sfarsitul anului ca venit, urmaâd a fi impozitat cu 10%. Va fi declarat numai de o parte şi nu intră în responsabilitatea operatorilor.

Pe lângă evitarea riscurilor de amenzi şi alte sancţuni de la ANAF, mai este şi chestiunea clienţilor -firme. Bucureştiul, Clujul, Timişoara. Constanţa, Braşov sunt destinaţii de business din ce în ce mai atractive, atât pentru firmele străine, cât şi pentru cele romîneşti. Şi atunci, un antreprenor sau un manager dintr-o firmă care are un prânz de afaceri cu un partener sau un client sau care are un eveniment de firmă la un restaurant are posibilitatea să ofere un bacşiş ospătarilor de pe cardul de firmă şi să-l treacă la cheltuieli, în contabiltatea firmei.

Bacşişul în alte ţări

Patronii români membri ai HORA au făcut o prezentare a mecanismelor prin care se taxează bacşişul acordat în restaurantele din mai multe ţări dezvoltate:

Unele ţări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare in legislatie.În  Franţa, bacşişul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel incasate de catre companii sunt, ulterior, distribuite catre angajati, conform legii. Se considera insa a fi veniturile angajatorului iar taxarea se face la angajator.

În Germania, Italia  sau  Cehia, restaurantele includ fie în pretul produselor, fie pe un rand separat de pe bon o „taxa pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plata. 

Sumele devin venit la nivelul companiei şi, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajaţi şi astfel impozitate ca atare.

În SUA, unele state chiar au incercat si au dat legi care sa interzica bacşişul. Cele mai noi reglementari, propuse de adminstraţia Trump în 2017, prevăd ca tipsul să revină angajatorului în totalitate, iar el să decidă împărţirea între staff-ul de servire şi staff-ul din bucătărie. Acesta poate însă decide şi să îl păstreze, legal. 

Angajatul are obligatia să îşi declare veniturile din tips, ce vor fi taxate cu 8%. În situaţia în care din salariu + tips, angajatul nu ajunge la un venit de minim 7.25 dolari pe oră, angajatorul trebuie să suplimenteze cu bani pentru a îi asigura venitul minim. 

Angajatorul colectează impozitul pe venit, taxa de asigurare socială şi taxa medicală pe veniturile din tips declarate de angajat.