Capitala nu a cheltuit niciun ban din cele 450 de milioane de euro disponibile din fonduri europene

Capitala şi zona Bucureşti-Ilfov sunt repetente la fonduri europene, Primăria nereuşind să cheltuiască nici măcar un ban din cele 450 de milioane de euro din fonduri europene alocate zonei pentru proiecte de infrastructură în cel de-al doilea exerciţiu financiar al Uniunii Europene.

„Majoritatea proiectelor au picat la prima fază. Nu au reuşit să întocmească o documentaţie atât de stufoasă, cu foarte multe anexe. Sperăm că potenţialii beneficiari au învăţat ceva alături de consultanţi. Este posibil ca unele proiecte să fi fost respinse pentru că potenţialii beneficiari  nu au avut nişte consultanţi foarte buni de aceea nu au reuşit să întocmească documentaţia“, a spus Simona Curpan, expert în cadrul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, organismul care intermediază legătura dintre cei care depun proiecte pentru obţinerea de fonduri europene şi autorităţile responsabile de verificarea şi acordarea plăţilor pentru aceste proiecte, potrivit zf.ro.

Aproape 450 de milioane de euro sunt disponibile în perioada 2014-2020 pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, bani care ar trebui folosiţi pentru investiţii în modernizarea producţiei realizate de firmele mici şi mijlocii, proiecte de eficienţă ener­getică a clădirilor publice sau chiar a ilu­mi­natului public, restaurarea clă­dirilor de patri­moniu, modernizarea şcoli­lor sau investiţii în infrastructura de sănătate. Aceste finanţări sunt puse la dispoziţie prin intermediul Programului Operaţional Regional.

Cu toate acestea, potrivit sursei citate, pentru majoritatea liniilor de finanţare ghidurile solicitanţilor – documentele care arată paşii pe care trebuie să îi parcurgă un potenţial beneficiar de fonduri europene -  au fost lansate abia anul trecut, iar pentru unele axe de finanţare încă nu există aceste „norme“ pentru depunerea de proiecte.

Sugestii pentru primari

„În nouă ani de administrare PSD, Bucureştiul a ajuns cel mai aglomerat oraş din Europa, proiectele de infrastructură durează de trei ori mai mult decât este prevăzut (vedeţi linia de metrou spre Drumul Taberei, Pasajul de la Piaţa Sudului, Pasajul Ciurel, ca să dau doar 3 exemple), şi, în plus, costă dublu, după cum citim an de an în rapoartele Curţii de Conturi a României. Cu toate acestea, cei 7 primari PSD ai Bucureştiului nu au reuşit să absoarbă nici măcar 1 euro din cele 450 de miioane de euro fonduri nerambursabile alocate Bucureştiului pentru perioada 2014 - 2020, deşi, iată, suntem la jumătatea celor 7 ani de cadru financiar”, comentează europarlamentarul Siegfried Mureşan pe pagina sa de Facebook.

El oferă şi câteva sugestii privind ce ar putea să facă pentru bucureşteni cu aceşti bani cei şapte primari: să modernizeze spitalele şi să construiască altele noi, la fel, să construiască maternităţi noi (Sectorul 3, cel mai mare sector al Capitalei, de exemplu, nu are nicio maternitate pe raza sa), să consolideze o bună parte din cele peste 800 de clădiri cu risc seismic din Bucureşti, atât blocuri cu zeci de apartamente lăsate nelocuite, cât şi clădiri monument de patrimoniu care stau să se prăbuşească), să investească în reţeaua subterană şi supraterană de transport public (în acest moment, reţeaua de metrou acoperă mai puţin de jumătate din cartierele bucureştene), să construiască noi grădiniţe în condiţiile în care este un adevărat chin pentru părinţi să găsească locuri pentru copii la puţinele grădiniţe renovate de curând şi dotate corespunzător.

Europarlamentarul argumentează că Bucureştiul s-a dezvoltat enorm în ultimii 10 ani, în ceea ce priveşte nivelul de trai al oamenilor, oportunităţile de petrecere a timpului liber şi potenţialul touristic, dar progresele s-au realizat aproapte în totalitate datorită iniţativelor private, dar şi datorită aderării la Uniunea Europeană care ne-a deschis graniţele. „Dacă ar avea şi o administraţie competentă, Bucureştiul s-ar bate de la egal la egal cu marile capitale vest-europene”, comentează Mureşan.