BNR este la fel de transparentă ca banca centrală a Namibiei şi sub cele din Albania şi Republica Moldova

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Clauzele abuzive şi deciziile de politică monetară sunt principalele zone unde planează suspiciuni asupra băncii centrale
Clauzele abuzive şi deciziile de politică monetară sunt principalele zone unde planează suspiciuni asupra băncii centrale

Băncile centrale din Albania şi Moldova sunt mai transparente decât Banca Naţională a României (BNR), instituţia clasându-se puţin sub media europeană în această privinţă şi la egalitate cu Namibia, potrivit unui studiu realizat pentru Bank of Korea, banca centrală a Coreei de Sud, de către economiştii Barry Eichengreen şi Nergiz Dincer.

Potrivit documentului, BNR are un scor de 7,5 dintr-un maxim de 15, însă se află sub media de 7,6 a Europei de Est şi cea de 8,4 la nivelul întregii Europe. În zonă, Polonia înregistrează un scor de 9, Cehia are 12, iar Ungaria are unul dintre cele mai mari rezultate din tot topul, respectiv 13,5. România este depăşită şi de Republica Moldova (8) sau Albania (8), Letonia (9), Turcia (10) însă ne aflăm peste Rusia (3), Ucraina (5) sau Bulgaria (5,5).

La nivel mondial se mai găsesc deasupra noastră Armenia (8,5), Thailanda (9), Indonezia (9), Filipine (10), Peru, Brazilia şi Chile (toate 8,5), iar la acelaşi nivel de 7,5 se află Namibia.

Cel mai bun scor în top îl are Suedia (14,5) urmată de Noua Zeelandă (14), iar cel mai prost Siria (0,5). SUA şi Canada înregistrează ambele un scor de 11, ca şi Australia şi zona euro, Japonia are 10,5, fix cât are şi Elveţia, Marea Britanie adună 12, iar Israel urcă la 11,5.

BNR nu publică minutele discuţiilor din şedinţele consiliului de administraţie în care se iau decizii de politică monetară, guvernatorul Mugur Isărescu argumentând că acestea ar fi „prea complicate” pentru a fi înţelese. Economiştii Florin Cîţu şi Lucian Isar au cerut de mai multe ori publicarea discuţiilor.

O altă problemă o constituie eliminarea clauzelor abuzive din contractele de creditare şi studiul BNR conform căruia pierderile băncilor ar fi de 4,8 miliarde de lei în urma denunţării acestora. Până acum nimeni nu a văzut acest studiu, BNR trimiţând la Ministerul Justiţiei doar un „rezumat”. Cîţu consideră că acest studiu nu există deoarece clienţii ar putea să-l ceară atunci când merg în instanţe contra băncilor, ceea ce ar echivala cu recunoaşterea de către BNR a existenţei clauzelor abuzive în anumite tipuri de contracte, la anumite bănci.

În SUA, agenţia Bloomberg a câştigat în instanţă împotriva Rezervei Federale, care a fost obligată de justiţie să pună la dispoziţie toate datele legate de băncile şi companiile care au apelat la facilităţile sale în timpul crizei. BNR nu publică informaţii despre băncile care s-au împrumutat la facilitatea Lombard.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite