Cât de pregătit este sistemul bancar pentru consumatorii care vor avea dificultăţi la plata ratelor

Creşterea accentuată a preţurilor, războiul de lângă România, majorarea dobânzilor, reprezintă motive de îngrijorare pentru consumatorii români de servicii şi produse financiare.

Reprezentanţii sistemului bancar transmit consumatorilor, prin intermediul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), că se încearcă găsirea de soluţii pentru problemele întâmpinate în relaţie cu băncile şi că sistemul bancar este pregătit pentru posibile situaţii neprevăzute. Oamenii sunt sfătuiţi să anunţe banca din timp atunci când întâmpină dificultăţi.

Consumatori, reprezentanţi ai Asociaţiei Române a Băncilor, preşedinţi sau vicepreşedinţi ai băncilor comerciale participă alături de conciliatorii CSALB la o serie de întâlniri care au ca obiectiv educaţia financiară a consumatorilor şi recomandarea concilierii în relaţie cu banca, pentru rezolvarea problemelor financiare. O secţiune a site-ului CSALB este dedicată educaţiei financiare, iar mesajele campaniei de informare pe care CSALB o lansează sunt legate de rapiditatea, gratuitatea şi eficienţa concilierii în rezolvarea problemelor apărute în derularea contractelor.

Ce spun băncile despre situaţia de incertitudine din prezent

Bogdan Neacşu, Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor: Vorbesc în numele tuturor băncilor şi vă asigurăm că avem toate serviciile pregătite, iar în acest moment nu ne-am modificat apetitul pentru risc. Într-adevăr, suntem precauţi pe partea de finanţare, dar ne-am luat toate măsurile necesare pentru a face faţă acestei perioade. Vedem foarte bine că am făcut faţă şi retragerilor de cash, deşi s-a văzut ulterior că panica aceasta nu este justificată. Păstrarea banilor în conturi curente în bănci este cea mai sigură alegere. Vechea poveste cu banii la saltea nu a făcut decât să atragă din ce în ce mai multe probleme. Consumatorii trebuie să ştie că este mult mai multă nesiguranţă să ai la tine sume mari de bani decât să păstrezi banii în bancă, mai ales când există legi speciale care garantează depozitele. Şi în perioada pandemiei, şi acum, sistemul bancar din România demonstrează că este mereu “upper running”. Mereu disponibil să se adapteze şi să facă faţă unor situaţii total neprevăzute care vin fără un manual precis.

Omer Tetik, CEO Banca Transilvania: Estimăm că va fi o creştere a numărului de clienţi cu dificultăţi de plată, temporar cel puţin, în perioada următoare. Dar, pe de altă parte, în ultimii ani am văzut şi o creştere destul de rapidă a veniturilor în România. Aşa că, o parte din impact va fi probabil absorbit de această creştere a veniturilor. Am văzut că în România – şi mă bucur să văd asta – economisirile au crescut. Clienţii noştri persoane fizice şi juridice au creat un buffer, o rezervă pentru perioada aceasta. Dacă dobânzile vor rămâne sus şi o să vedem o schimbare semnificativă a politicii monetare cu o creştere a dobânzilor în continuare, vom veni cu propuneri proactive ca să depăşim împreună cu clienţii perioada dificilă.

Flavia Popa, secretar general BRD: Oamenii s-au speriat în perioada aceasta şi au început să scoată banii de la bancă. Dar au văzut că sunt bani şi nu era niciun fel de risc. Şi atunci lucrurile s-au oprit. Doar panica noastră, uneori, poate să conducă la dezastrul de care ne temem. Sistemul bancar românesc este foarte solid. Are o lichiditate excelentă. Chiar are toate resursele să facă faţă unor scenarii negândite. Rolul nostru în bancă este să ne asigurăm că atunci când celălalt ne dă încrederea, trebuie să i-o întoarcem neclintită. Dacă aţi şti câte stress-teste facem, ce scenarii de criză … Ducem lucrurile în extrem, iar acolo încă avem un buffer ca să ne putem mişca. Până la urmă bancherii cu ce se ocupă? Să analizeze riscurile cât se poate de bine şi să găsească soluţii.

Irina Rîmaru, consumator CSALB: Sunt foarte mulţi consumatori, ca şi noi, care suntem de bună credinţă şi de aceea, băncile ar trebui să fie mai maleabile, să vină în ajutor.  Ne dorim să avem o relaţie bună cu banca şi pe viitor, dar dacă apropiaţii sau membri ai familiei văd că banca ne pune beţe în roate, cum se spune, apropiaţii noştri nu vor mai apela niciodată la acea bancă. De aceea, recomand oamenilor să fie foarte atenţi când aleg banca cu care vor colabora. Să îi analizeze istoricul în ceea ce priveşte ajutorul pe care l-a dat consumatorilor care au întâmpinat dificultăţi.  

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: Mesajele transmise de reprezentanţii băncilor comerciale sunt cel mai important argument pentru încrederea de care are nevoie sistemul financiar-bancar într-o perioadă dificilă, aşa cum este aceasta. Faptul că aceste mesaje sunt transmise în cadrul unor dezbateri organizate de CSALB arată faptul că băncile din sistemul financiar românesc au înţeles utilitatea concilierii, dar şi necesitatea răspunsului imediat la problemele semnalate de propriii clienţi. 

Recomandările conciliatorilor pentru relaţia consumator-bancă în această perioadă

Mihai Tănăsescu, conciliator CSALB: Trebuie să ne obişnuim cu ideea că relaţia cu banca face parte din viaţa noastră. Se poate să fi fost nechibzuit, se poate să ai la un moment dat dificultăţi la serviciu, sunt multe cazuri. Sau decedează unul dintre soţi, rămâne celălalt singur cu copilul... sunt lucruri omeneşti. Când vom înţelege că tot ce e omenesc e natural şi poate fi folosit ca să supravieţuieşti până la urmă, şi nu trebuie să îţi fie ruşine de asta, cred că deschiderea către CSALB va fi şi mai mare. Atât din partea consumatorilor, cât şi a băncilor.

Nela Petrişor, conciliator CSALB: Pentru consumator, cu siguranţă atunci când şi-a cumpărat o casă sau un bun, şi l-a dorit. De multe ori, dintr-o bucurie un bun se transformă într-o povară. De aceea vin oamenii la CSALB, pentru că nu mai pot duce povara unei bucurii. Pentru a readuce lucrurile acolo unde şi le-au dorit, pentru că şi banca vrea să aibă clienţi mulţumiţi, trebuie să îi ajutăm să înţeleagă şi să meargă mai departe, prin concesii reciproce.

Camelia Popa, conciliator CSALB: Îi sfătuiesc pe consumatori să îşi urmărească propriul interes, nu să se uite la alte cazuri sau să compare concilierea cu instanţa. Să vadă dacă soluţia pe care o primesc este bună pentru ei. Nu doar acum, ci şi peste 6 luni sau un an. Am observat o evoluţie a acestor soluţii propuse de bănci în negociere. Sunt diversificate, aplicate la situaţia concretă a consumatorului. Pentru orice negociere contează în ce stadiu se află contractul, câte restanţe sunt, ce a plătit, ce nu a plătit consumatorul? Toate aceste aspecte sunt luate în analiză şi pe baza acestora se construieşte soluţia de la finalul concilierii.

Evoluţia primelor trei luni din 2022

În primele trei luni din 2022, 133 consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală acceptată de ambele părţi) şi 112 au ajuns la o înţelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, se observă o creştere a numărului de cazuri soluţionate prin hotărâri (negocieri intermediate de conciliatorii Centrului şi finalizate cu succes): astfel, de la 82 de hotărâri existente la finalul T1 2021, s-a ajuns la 133 hotărâri în primele trei luni ale anului 2022 (creştere cu 62%). În acelaşi timp, T1 2022 este al doilea trimestru din punct de vedere al numărului de dosare formate (n.n. cereri acceptate de bănci spre negociere), din întreaga perioadă de activitate a Centrului.

Totodată, în primele trei luni ale anului, 112 cereri au fost soluţionate amiabil de către comercianţi, după sesizarea CSALB (comercianţii au negociat direct cu consumatorii): 24 cereri soluţionate amiabil în relaţia cu băncile şi 88 cereri soluţionate amiabil de către IFN-uri. Numărul de soluţionări amiabile a crescut în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut cu peste 200%.