Paradox: Minim istoric al insovenţelor, însă pierderile financiare în mediul de afaceri au ajuns la un nivel maxim

0
Publicat:
Ultima actualizare:
documente insolventa

Anul 2017 a debutat cu un minim istoric al insolvenţelor, însă paradoxul este că România pierderile financiare cauzate în mediul de afaceri sunt de impact maxim, arată o analiză a companiei internaţionale de asigurări de credit Coface.

„Primul trimestru al anului curent debutează cu un paradox al extremelor: minimul insolvenţelor din ultimii zece ani, cuplat cu un maxim al impactului financiar în aceeaşi perioadă analizată. Paradoxul este determinat de provocări structurale în câteva sectoare cheie ale mediului de afaceri românesc. Sectorul fabricării produselor textile este afectat de creşterea salariului minim pe economie, dinamică ce nu este corelată cu evoluţia productivităţii. Acest fenomen afectează negativ întreg mediul de afaceri, în condiţiile în care ponderea salariului minim relativ la cel mediu a crescut de la 27% în 2008, la aproape 50% în 2017”, precizează Iancu Guda, Services Director, Coface România.

Din analiza companiei, realizată pe baza datelor furnizate de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI), în primul trimestru al anului curent s-au deschis 1.753 de proceduri noi de insolvenţă, în scădere cu aproximativ 22% faţă de aceeasi perioada a anului anterior, când s-au deschis 2.237 insolvenţe. În ciuda acestui fapt, pierderile financiare cauzate mediului de afaceri (estimate prin nivelul datoriilor înregistrate de către firmele insolvente care depăşesc valoarea cumulată a activelor fixe) au ajuns la un maxim istoric.

„Această dinamică este determinată de intrarea în insolvenţă a unor companii foarte mari, care se regăsesc cu precădere în sectoare precum fabricarea şi furnizarea energiei electrice şi construcţii (unde dimensiunea financiară primează) sau fabricarea produselor textile (unde dimensiunea socială contează cel mai mult)”, arată analiştii.

Care sunt cele mai afectate sectoare

Potrivit companiei, cele mai afectate sectoare de insolvenţe sunt fabricarea produselor textile, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze şi construcţiile.

În ceea ce priveşte fabricarea produselor textile, acesta este sectorul care înregistrează cel mai ridicat număr al insolvenţelor, raportat la firmele active pentru al treilea an consecutiv. Aproximativ 16% dintre companiile care activează în acest sector intră în insolvenţă în fiecare an şi aproximativ 90% dintre acestea intră în faliment în maxim doi ani. Deşi acest sector generează doar 4,5% din totalul companiilor insolvente la nivel naţional, aproximativ 13% din locurile de muncă pierdute din cauza acestui fenoment provin din acest sector.

Pentru producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze, anul în curs a debutat nefericit pentru companiile din energie, luate prin surprindere de majorarea preţului energiei electrice, care a explodat într-un timp foarte scurt la piaţa la vedere, provocând pierderi majore multor traderi de energie. Cele mai mari cinci insolvenţe din acest sector au înregistrat datorii totale de aproape 900 de milioane de lei, în timp ce nivelul activelor imobilizate era doar de 150 de milioane de lei şi capitaluri proprii de doar 100 de milioane de lei.

În construcţii, productivitatea scăzută, coroborată cu problemele financiare întâmpinate de către companiile active în sectorul construcţiilor, determină ca acest sector să înregistreze cea mai ridicată rată a creditelor neperformante în portofoliul creditelor bancare (în baza calculelor publicate de către BNR în luna septembrie 2016). Conform calculelor proprii Coface, aproximativ 11% dintre firmele româneşti activează în acest sector, iar 80% dintre acestea raportează venituri sub 100.000 de euro în anul 2015.

Iancu Guda adaugă: “Sectorul construcţiilor înregistrează un minim istoric al autorizaţiilor de clădiri rezidenţiale, din cauza dezinvestiţiilor companiilor private şi pe fondul profiturilor foarte mici şi a lipsei încrederii în viitor. Incertitudinea este amplificată de nivelul minim din ultimii zece ani al cheltuielilor de investiţii publice din bugetul de stat, acestea scăzând la doar 2,5% din PIB în 2016, comparativ cu 4,5% în 2008. De asemenea, sectorul fabricării şi furnizării de energiei a debutat în anul curent cu o volatilitate nemaîntâlnită a preţului energiei, acesta depăşind record după record pe bursa OPCOM şi cauzând intrarea în incapacitate de plată a mai multor traderi. În acest context, şi pe fondul incertitudinilor privind schimbările fiscale viitoare, antreprenoriatul românesc evaluat prin numărul de companii nou înmatriculate în primul trimestru al anului curent este la nivelul minim al ultimilor zece ani. Mai grav este că suntem deja destul de jos, România înregistrând cel mai scăzut număr al companiilor la 1.000 de locuitori prin comparatie cu ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est, respectiv la jumătate faţă de media regională. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de investiţii susţinute de un cadru fiscal şi juridic stabil, predictibil şi sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de măsuri urgente care să încurajeze antreprenoriatul românesc, prin debirocratizare, creşterea transparenţei, reducerea corupţiei şi îmbunătăţirea accesului la finanţare pentru IMM-urile româneşti”.

„Pe fondul incertitudinilor din mediul economic, tot mai pronunţate pentru sectorul IMM-urilor, companiile mici şi mijlocii trebuie să facă faţă dificultăţilor tot mai mari”, mai susţin analiştii Coface.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite