ANRE propune reducerea tarifelor Transelectrica cu 10,8% pentru transport şi cu 6,3% pentru serviciul de sistem. Compania ceruse majorări

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va propune în comitetul de reglementare reducerea tarifului mediu pentru transportul energiei electrice practicat de Transelectrica cu 10,8%, la 18,7 lei/MWh, precum şi scăderea cu 6,3% a tarifului pentru serviciul de sistem, la 12,88 lei/MWh, în perioada 1 iulie 2016 - 30 iunie 2017.

Reducerile acestor tarife sunt prevăzute în două proiecte elaborate de ANRE. Proiectele vor rămâne timp de zece zile pe site-ul ANRE, spre informare, iar apoi vor fi discutate în comitetul de reglementare al autorităţii.

Transelectrica, un monopul al transportului de electricitate controlat de stat, a solicitat tarife mai mari, însă autoritatea a respins propunerile companiei.

Astfel, Transelectrica a cerut un tarif mediu pentru serviciul de transport de 19,78 lei/MWh şi un tarif pentru serviciul de sistem de 16,01 lei/MWh.

„Aplicarea tarifelor propuse spre aprobare va avea următorul impact estimat asupra pieţei de energie electrică: reducerea tarifului mediu de transport cu circa 10,8%, reducerea tarifului pentru serviciul de sistem cu 6,3% (…), menţinerea preţului reglementat actual al energiei electrice reactive“, se arată în documentele ANRE.

De altfel, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, declara recent că ANRE va verifica până la 1 iulie dacă transportatorii de gaze şi energie, Transelectrica şi Transgaz, şi-au îndeplinit planurile de investiţii şi că va face verificări şi asupra ratei profitului, care este mult peste limita impusă de autoritate.

Criticată pentru lipsa de investiţii

Compania Transelectrica este controlată de Ministerul Economiei şi a fost criticată în ultimii ani pentru lipsa investiţiilor în modernizarea reţelelor.

Deşi încasează bani din tarifele fixate de ANRE, compania a făcut puţine investiţii în ultimii ani, preferând să distribuie profitul acţionarilor, sub formă de dividende.

Totuşi, şeful ANRE a precizat, recent, că societatea de stat a cerut aprobare pentru un plan de investiţii de un miliard de euro pentru următorii cinci ani.

Anul trecut, Transelectrica a obţinut un profit net de 366 de milioane de lei, în scădere cu 2,5% faţă de nivelul din anul precedent, deşi veniturile au avansat cu aproape 6%, arată datele publicate de companie.

Din câştigul obţinut, compania a propus distribuirea către acţionari a unor dividende de 194,2 milioane lei (43,5 milioane euro), sumă care reprezintă mai mult de jumătate (53%) din profitul din 2015.

Transelectrica, societate listată la Bursa de Valori Bucureşti, are o valoare de piaţă de 2,1 miliarde lei (circa 473 milioane euro), la preţul de închidere de miercuri, de  29,10 lei/acţiune. Compania este controlată de Ministerul Economiei, care deţine 58,7% din acţiuni.

Scandal cu Hidroelectrica

Transelectrica a intrat săptămâna trecută într-un conflict cu Hidroelectrica, cel mai mare şi mai profitabil producător din România, din cauza avariei din sistemul energetic naţional de săptămâna trecută, care a lăsat fără energie nordul judeţelor Argeş şi Vâlcea. Municipiile Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel au rămas fără electricitate miercuri, 1 iunie, împreună cu celelalte localităţi din nordul judeţelor Vâlcea şi Argeş, fiind afectaţi în total aproximativ 150.000 de locuitori. 

Avaria de miercuri a afectat un consum de 170 MW şi a deconectat de le sistemul energetic hidrocentralele de pe Olt şi Argeş, plus CET Govora, toate acontând 500 MW. Pana a avut loc  în jurul orei 16.00, iar în jurul orei 17.15 era deja reluată alimentarea tuturor consumatorilor afectaţi, însă nu fără fără scandal.

Transelectrica, transportatorul naţional de energie, şi CEZ, operatorul de distribuţie din Oltenia, au acuzat volumul mare de energie produsă de Hidroelectrica, care a replicat că va da în judecată cei doi operatori de reţele deoarece producţia sa era sub nivelul normal.

Mai mult, în scopul compensării dezechilibrelor din reţea, Hidroelectrica a pornit în doar şase minute un număr de patru centrale: Lotru-Ciunget (510 MW), Râul Mare Retezat (220 MW), Gâlceag (70 MW), Şugag (70 MW), „restabilind deficitul de putere de 380 MW deconectaţi de pe reţeaua CEZ şi 100 MW de pe reţeaua Transelectrica, evitând astfel o până generalizată de curent, similară cu cea înregistrată în 1977 şi care putea să genereze pagube de miliarde de euro României“.

Hidroelectrica a acuzat atunci Transelectrica de faptul că a indisponibilziat o linie de transport pentru toaletarea copacilor, fără a lua în seamă prognozele privind ploile şi regimul hidrologic mare.