România, trasă în jos de corupţie într-un top al celor mai atractive ţări pentru afaceri din Europa de Est şi Asia Centrală

Deşi înregistrează cel mai bun scor din regiune în ceea ce priveşte gradul de integrare în economia globală, România este trasă în jos în topul privind atractivitatea pentru afaceri din cauza percepţiei vizavi de corupţie

România ocupă locul 8 în Europa de Est şi Asia Centrală într-un clasament de Bloomberg privind cele mai atractive ţări pentru afaceri, fiind devansată de Ungaria, Cipru, Turcia, Bulgaria sau Rusia. România este trasă în jos în acest top, în principal, din cauza percepţiei investitorilor privind corupţia.

Deşi înregistrează cel mai bun scor din regiune în ceea ce priveşte gradul de integrare în economia globală, România este trasă în jos în top de ceilalţi factori luaţi în calcul în studiul Bloomberg, de la percepţia privind corupţia, fiscalitatea, protejarea dreptirilor de proprietate şi sistemul de contabilitate la infrastructură sau costurile şi procedurile necesare pentru înfiinţarea unei afaceri.

România devansează Slovenia şi Slovacia, ţări care fac parte din zona euro, în privinţa atractivităţii mediului de afaceri, în principal datorită costului mai scăzut al muncii, potrivit raportului Bloomberg.

Cea mai atractivă ţară pentru afaceri din Europa de Est şi Asia Centrală este Polonia, datorită expansiunii în ritm accelerat a consumului intern şi îmbunătăţirii infrastructurii. Polonia a înregistrat cea mai bună rată de creştere economică din UE în ultimii 5 ani, după declanşarea crizei, şi singurul stat membru care nu a traversat vreo recesiune în această perioadă.

În pofida progreselor semnificative, Polonia are unul dintre cele mai slabe punctaje în ceea ce priveşte costul, în bani şi timp, al înfiinţării unei afaceri, principalele probleme în acest sens fiind birocraţia şi procedurile juridice complicate.

Prin absorbţia de fonduri europene, Polonia a investit peste 60 miliarde euro în infrastructura rutieră în ultimii şase ani, proiecte care au contribuit la performanţele economiei, notează Bloomberg. Următoarele poziţii în top au revenit Cehiei şi Ungariei, urmate de Cipru, Turcia, Bulgaria, Rusia, România, Croaţia şi Lituania.

Pe aceeaşi temă:

România, mai coruptă decât anul trecut. Ţara noastră se clasează pe locul 69 în clasamentul privind percepţia corupţiei. România se situează pe locul 69 din 177 de state în clasamentul pe 2013 al celor mai corupte ţări din lume, cu cinci poziţii mai jos faţă de anul trecut, obţinând 43 de puncte, la egalitate cu Kuwait şi Italia. Raportul aparţine Transparency International şi a fost publicat marţi, la Berlin. Datele mai arată că niciuna dintre cele 177 ţări studiate nu obţine un scor perfect.

Barometrul global al corupţiei 2013. Sănătatea, justiţia, poliţia şi educaţia - domeniile în care se dă cel mai des mită. Sănătatea, justiţia, poliţia şi educaţia rămân cele mai mari consumatoare de mită din partea populaţiei, potrivit Barometrului Global al Corupţiei, lansat astăzi de Transparency International. Pe de altă parte, românii consideră că măsurile anticorupţie ale Guvernului Ponta sunt cu 6% mai eficiente de cât cele ale Guvernului Boc-Ungureanu.

Corupţia în lume. Mai mult de o persoană din două (53 la sută) din lume consideră că în doi ani corupţia s-a agravat, potrivit unui raport al organizaţiei Transparency International, publicat marţi şi citat de AFP.

Transparency International: Guvernele lumii neglijează corupţia în domeniul Apărării. Şaptezeci la sută dintre ţări nu au instrumentele necesare prevenirii corupţiei în sectorul apărării, potrivit primului indice care măsoară modul în care guvernele previn şi combat corupţia în acest domeniu, arată un raport al Programului de Apărare şi Securitate al Transparency International din Marea Britanie, citat de Reuters.

STUDIU 25 de milioane de euro au primit şpagă medicii din Bucureşti numai anul trecut. Peste 70% dintre bucureşteni spun că a da bani sau cadouri unui medic de care ai fost mulţumit nu este un act de corupţie. Ca urmare, şpaga dată anul trecut de pacienţi în spitalele din Capitală este de aproape 25 de milioane de euro. Aşa arată studiul „Bucureştenii şi Sănătatea”, realizat de sociologii Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).