Iubire, realism şi maturizare
0„Loverboy“, cel mai recent film al lui Cătălin Mitulescu, o poveste de dragoste inspirată din realitate, reuşeşte să fie senzual, puternic şi poetic. Fără a fi un film desăvârşit, „Loverboy“, cu Ada Condeescu şi George Piştereanu, are câteva secvenţe captivante, rare în filmul românesc recent.
O combinaţie poetică şi comercială, „Loverboy"-ul lui Cătălin Mitulescu („Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii") porneşte de la o subtilă actualitate românească: meseria de peşte s-a transformat într-una mai mai puţin dură, cea de seducător. Luca, interpretat de George Piştereanu, este un tânăr care se ocupă cu sedusul adolescentelor pentru a le plasa apoi unei reţele de trafic de fete.
Veli - Ada Condeescu - ar putea fi următoarea lui victimă dacă lanţul destinului nu s-ar rupe într-o fracţiune de secundă, când cei doi se-ndrăgostesc. Urmează zbuciumul, parte drăcesc, parte adolescentin, al lui Luca - îşi doreşte s-o păstreze pentru el. Şi francheţea lui Veli, care i se dăruieşte necondiţionat şi, deşi înţelege, o face aproape cu încăpăţânare. Aparent schimbat, destinul celor doi va rămâne însă acelaşi.
Iubirea
Meritul indiscutabil al filmului este frumuseţea. Imaginea lui Marius Panduru face toţi banii, arătând aproape ca-n filmele americane. Poezia lui Mitulescu e şi ea un ingredient excelent. Nu ştiu să fi văzut o scenă de sex mai bună, de curând, decât cea dintre Luca şi Veli, în vreun alt film românesc. Chimia ei, atât de greu de obţinut pe marele ecran, e credibilă. Tensiunea creşte când trebuie, dozajul e perfect.
Până la urmă, Cătălin Mitulescu spune o poveste de iubire. O face însă în stilul marilor producţii comerciale, punând reflectorul pe epic, nu analizând.
Fără să scadă, totuşi, din tuşele de autor. Şi filmul e binevenit pentru publicul larg, după „Eu când vreau să fluier, fluier" - care face acelaşi pariu, îndepărtându-se de minimalismul noului val. Însă, la fel ca „Eu când vreau să fluier, fluier" (care-i are protagonişti tot pe Ada Condeescu şi pe George Piştereanu), „Loverboy" suferă de fluctuaţii de ritm. Scenariul nu conturează suficient de bine personajele, iar, dacă prima parte a filmului e bine ţinută în frâu, a doua jumătate e grăbită şi pierde din profunzime.
Realitatea
Ceea ce e cu atât mai regretabil cu cât, dincolo de frumoasa poveste de iubire, nuanţele conflictului seducător-victimă au şi implicaţii sociale, reale, emoţionale. Dar şi miza regizorală de a (re)aminti publicului - de orice vârstă ar fi - perioada sălbatică a adolescenţei, clocotul acela al vieţii. Fără a cădea în nostalgie.
Despre direcţia profundă şi substratul realist ale filmului - nedesăvârşite, însă - Cătălin Mitulescu povestea: „Loverboy-ul rămâne cel pe care fata nu-l uită niciodată şi cel pe care fata îl are în gând când se duce prima dată pe stradă, cel pe care-l iubeşte, de aceea şi acceptă să facă asta pentru el. În acelaşi timp, e cel care îşi pune la bătaie emoţiile, sentimentele în acest joc care trece de orice limite. Asta m-a emoţionat".
Maturizarea
Cu toate neterminările, „Loverboy" are meritul să fie apropiat de public. Şi mai are meritul unei revelaţii: actriţa Ada Condeescu. Dacă în „Eu când vreau să fluier, fluier" revelaţia a fost George Piştereanu, aici e rândul Adei Condeescu să strălucească. Rolul lui Veli, care marchează discret maturizarea sa actoricească, i-a adus şi Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul de Film de la Sarajevo, în această vară. Ada Condeescu e proaspătă şi nuanţată şi transmite o emoţie care reuşeşte să treacă dincolo de ecran.
„Lucrul de care m-am lovit cel mai tare în ceea ce priveşte personajul meu, Veli, situaţia lui din scenariu, e cum ajunge o fată care e îndrăgostită de cineva, şi are o relaţie, să facă sex cu un alt băiat sau bărbat. Cum trece o fată pragul ăsta, ce se produce în mintea ei de are curajul să treacă de această limită? - asta e ce am încercat să imprim personajului meu", explica Ada, care s-a documentat pe viu pentru rol stând de vorbă cu câteva fete, victime ale unor loverboys, de la un centru de recuperare.
Şi pentru că Ada Condeescu e foarte bună, chiar dacă foarte tânără, merită să mergeţi să vedeţi „Loverboy". Filmul lui Cătălin Mitulescu ar putea deschide drumul pentru o nouă generaţie de actori (vedetă) şi, de ce nu, după „Eu când vreau să fluier, fluier", pentru filmul românesc comercial.
Info
„Loverboy" (România, 2011)
Regia: Cătălin Mitulescu
Cu: Ada Condeescu, George Piştereanu, Clara Vodă
Filmul preferat: Ada Condeescu, actriţă
- Ada Condeescu are 23 de ani şi a absolvit actoria la UNATC Bucureşti.
- A jucat, alături de George Piştereanu, în filmul „Eu când vreau să fluier, fluier", regizat de Florin Şerban. Pelicula a fost distinsă cu Leul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin, în anul 2010.
- În filmul „Loverboy" (2011) o interpretează pe Veli, o tânără care se îndrăgosteşte şi ajunge să accepte postura de victimă a unei reţele de trafic de femei.
- Pentru rolul din „Loverboy" a fost distinsă cu Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină la Festivalul de Film de la Sarajevo din vara acestui an.
- La Festivalul de Film de la Sarajevo, Ada Condeescu a fost felicitată de Angelina Jolie, invitată de onoare. „Angelina era entuziasmată de sufletul balcanic. Spunea că ea şi Brad Pitt se simt bine de fiecare dată când vin aici pentru că lumea nu uită să se distreze, cum, câteodată, se întâmplă în America", a povestit Ada Condeescu.
Top 10 filme care m-au marcat:
1. Satyricon (Italia, 1969), regia Federico Fellini
2. L'eclisse/Eclipsa (Italia, Franţa, 1962), regia Michelangelo Antonioni
3. The Godfather/Naşul (SUA, 1972, 1974), regia Francis Ford Coppola
4. Taxi Driver/Şoferul de taxi (SUA, 1976), regia Martin Scorsese
5. Scarecrow/Sperietoarea (SUA, 1973), regia Jerry Schatzberg
6. Persona (Suedia, 1966), regia Ingmar Bergman
7. La nuit americaine/Noaptea americană (Franţa, 1973), regia François Truffaut
8. A Clockwork Orange/Portocala mecanică (Marea Britanie, SUA, 1971), regia Stanley Kubrick
9. Opening Night/ În seara premierei (SUA, 1977), regia John Cassavetes
10. Offret/Sacrificiul (Marea Britanie, 1986), regia Andrei Tarkovski
Top 5 regizori:
1. Federico Fellini (1920-1993)
2. Andrei Tarkovski (1932-1986)
3. Ingmar Bergman (1918-2007)
4. Michelangelo Antonioni (1912-2007)
5. Werner Herzog (n. 1942)