Jurnalele de călătorie ale lui Einstein dezvăluie atitudini xenofobe: „Ar fi mare păcat dacă aceşti chinezi ar depăşi numeric celelalte rase”

Recent, au fost publicate jurnale private ale lui Albert Einstein în care acesta scria despre călătoria pe care a făcut-o în Asia în 1922. Conform The Guardian, acestea dezvăluie o atitudine xenofobă a fizicianului cu privire la oamenii pe care i-a întâlnit în această călătorie, în special cu privire la cei din China.

Scrise între octombrie 1922 şi martie 1923, în jurnale apar notiţele pe care Einstein le-a luat în timpul călătoriei în Asia, cu privire la ştiinţă, filosofie şi artă. 

Einstein, care definea rasismul ca „boala oamenilor albi”, îi descria pe oamenii pe care îi întâlnea ca „harnici, murdari şi obtuzi”. 

„Chinezii nu stau pe bănci când mănâncă, ci ghemuiţi aşa cum stau europenii când se uşurează în păduri...chiar şi copiii par lipsiţi de viaţă şi obtuzi”, scria fizicianul în jurnalul său, citat de The Guardian.

Acesta a mai scris despre „abundenţa urmaşilor”, punctând că „ar fi mare păcat dacă aceşti chinezi ar depăşi numeric celelalte rase. Pentru noi ceilalţi acest gând este extrem de plictisitor”.

Einstein, despre chinezi: nu dau impresia de suferinţă conştientă 

„Sunt în contrast cu imaginea publică de simbol al activităţilor umanitare. Cred că e un şoc să le citeşti şi să le pui în contrast cu afimaţiile sale mai publice. Sunt mai neatente, nu intenţiona să devină publice”, a declaat Ze’ev Rosenkranz,editor şi director adjunct al ”Einstein Papers Project” de la California Institute of Technology. 

Alte pasaje din jurnale despre care se crede că ar fi fost scrise pentru fiicele vitrege ale lui Einstein cât timp el şi soţia călătoreau în Asia, Spania şi Palestina, descriu chinezii în note din ce în ce mai aspre, vorbind despre senzaţia că nu ar avea conştiinţă sau despre faptul că există „o diferenţă foart mică între bărbaţi şi femei”.

„chiar şi cei reduşi la a munci precum caii nu dau niciodată impresia de suferinţă conştientă. O naţiune...mai degrabă ca automate decât ca oameni”, citează aceeaşi publicaţie din jurnale. 

Percepţia asupra japonezilor, diferită 

 În ceea ce îi priveşte pe japonezi, atitudinea lui Einstein era complet diferită descriindu-i „decenţi, per ansamblu foarte interesanţi”. 

„Suflete pure ca nicăeri în alte popoare. N-ai cum să nu admiri şi să iubeşti ţara asta”, nota Einstein despre japonezi.

Totuşi, chiar şi în cazul acestui popor, fizicianul face o remarcă acidă, Rosenkranz explicând că acesta concluziona că „nevoie intelectuale ale acestei naţiuni par să fie mai slabe decât cele artistice- dispoziţie naturală?”