Un viitor care e deja prezent. Cum se pot învăţa mai uşor limbile străine

Un viitor care e deja prezent. Cum se pot învăţa mai uşor limbile străine

Elevi de la Institutul Cervantes                            FOTO: Arhivă personală

O conferinţă despre un proiect multilateral de învăţare a unor discipline ştiinţifice într-o limbă străină a avut loc la Institutul Cervantes din  Bucureşti. A fost vorba de un proiect de anvergură care aduce mai multe şcoli din România în avangarda metodologiei de predare a limbilor străine. Pilar Veiga Grandal, profesoară de limba spaniolă la Institutul Cervantes din Bucureşti, povesteşte despre acest demers inedit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Text de Teodora Constantinescu

Institutul Cervantes din Bucureşti a devenit partener al proiectului Asociaţiei Strategice “Schools: Future Labs” (Erasmus +). Este vorba despre un proiect multilateral de învăţare a unor discipline ştiinţifice într-o limbă străină coordonat de la Atena de către Goethe Institut în colaborare cu Institutul Cervantes care numără printre partenerii săi instituţii educative din Germania, Grecia, Polonia, România, Bulgaria şi Spania. Pe 16, 17 şi 18 iunie a avut loc la Institutul Cervantes din  Bucureşti conferinţa de închidere a acestui proiect de anvergură care aduce mai multe şcoli din România în avangarda metodologiei de predare a limbilor străine. Pilar Veiga Grandal, profesoară de limba spaniolă la Institutul Cervantes din Bucureşti, este una dintre cele mai active promotoare ale proiectului în România.

Ce înseamnă proiectul “Schools: Future Labs” şi cum s-a născut el?

Pilar Veiga Grandal: “Schools: Future Labs” este un proiect Erasmus Plus care presupune, pentru România, o modernizare a metodologiei în ceea ce priveşte predarea limbilor străine. Acest proiect cuprinde o serie de discipline, de obiecte de studiu reunite sub acronimul STEM  (science, technology, engineering, mathematics).  Metodologia inovatoare care este aplicată în acest proiect şi pe care o folosim tot abreviat: CLIL (Content and language interpreting learning), iar în spaniolă s-ar prescurta AICLE (Aprendizaje integrado de contenidos y lenguas). E vorba despre un proiect sprijinit de Comisia Europeană încă din anii ‘90 care recomandă această metodologie, o directivă importantă pentru învăţarea limbilor străine. În rezumat, metodologia constă în integrarea într-un singur curriculum a tuturor conţinuturilor diferitelor discipline, în cazul nostru a unor discipline matematico-ştiinţifice, predate şi învăţate într-o limbă străină.

Care este principala temă a conferinţei de închidere a proiectului “Schools: Future Labs” care a avut loc la Institutul Cervantes din Bucureşti între 16-17 iunie ?

Această metodologie  a fost deja aplicată în şcoli din patru ţări: România, Bulgaria, Grecia şi Polonia folosindu-se limba germană sau spaniolă. Institutul Cervantes s-a ocupat, desigur, de aria curriculară  în limba spaniolă. Am participat, profesori şi formatori, la programe susţinute de predare a diferitelor materii (matematică, fizică, chimie) în limbi străine, programe care s-au dezvoltat de-a lungul timpului în unităţi-pilot din toate aceste ţări, rezultând o experienţă cu totul şi cu totul extraordinară, mai ales pentru elevi, a căror implicare şi satisfacţie reprezintă principalul nostru scop.  Principala temă a conferinţei de închidere a proiectului “Schools: Future Labs” care va avea loc la Institutul Cervantes din Bucureşti între 16-17 iunie  este tocmai prezentarea rezultatelor, a „produselor“ experimentului nostru.

Unul dintre aceste produse este ceea ce s-ar putea numi „unitate de învăţare“. Noi lucrăm cu sarcini şi fiecare proiect poate cuprinde mai multe sarcini, organizate în unităţi de învăţare. E destul de diferit de învăţământul tradiţional.

Proiectul internaţional a cuprins şi şcoli din Grecia, România, Bulgaria şi Polonia. Ce înseamnă acest lucru concret, de pildă pentru o şcoală din România?

Este o apropiere de ceea ce va fi şcoala europeană în viitorul foarte apropiat, într-un viitor care e deja prezent. E o directivă a Comisiei Europene care este deja implementată în multe şcoli europene, aşadar pentru România, participarea la acest proiect înseamnă a împărtăşi aceeaşi metodologie cu şcoli de foarte bun nivel din Europa occidentală. E o metodă prin care se dezvoltă diferite competenţe ştiinţifice într-o limbă străină, o modalitate de a gândi într-o limbă străină, de a dezvolta competenţe cognitive într-o limbă străină, lucru care nu se întâmplă în învăţământul tradiţional. Pentru o şcoală românească asta va însemna modernizarea metodologiei. În România, am început la Liceul Cervantes, cu cursuri opţionale şi vom continua o vreme aşa, pentru că aceste cursuri libere au avut succes. Obiectivul final este însă introducerea metodei în programa oficială cât mai devreme posibil.

Care este rolul creativităţii elevilor în acest proiect?

Creativitatea copiilor şi a adolescenţilor este centrală în acest proiect. Metodologia CLIL/AICLE cuprinde metode didactice verificate şi care au avut succes. Se lucrează doar în echipă, prin colaborare continuuă, punând elevul în centru şi stimulându-l să aibă iniţiativă. Într-o clasă ce foloseşte această metodologie, elevul vorbeşte mai mult ca profesorul. Profesorul e un ghid, care te ajută să organizezi diverse cunoştinţe, dar el e în primul rând ceea ce s-ar putea numi un „facilitator“, şi nu cineva care îţi livrează cunoştinţe gata rumegate. Creativitatea e centrală şi dezvoltarea ei e este obiectivul central al proiectului “Schools: Future Labs”. Altfel spus, e o metodă de a trece de la procese mentale simple la unele complexe, într-o limbă străină. Institutul Cervantes este un membru esenţial în asociaţia care dezvoltă proiectul, în sensul că  participă cu personal formator, contribuie la dezvoltarea metodei, iar acum, în conferinţa de închidere va prezenta produsul final, diferite unităţi didactice, portofolii, evaluările finale, un curs de formare de profesori. Legat de acesta din urmă, Institutele Cervantes din Bucureşti şi Cracovia vor prezenta un curs de formare on-line creat şi digitalizat de noi, în colaborare. Vom oferi cu această ocazie 400 de burse gratuite, câte 100 pentru fiecare ţară, în scopul formării profesorilor care doresc să se specializeze în această metodologie a viitorului. A inclus şi câteva burse pentru profesori din Republica Moldova.

Ne interesează şi prezenţa profesorilor de limbi străine şi a celor de matematică în proiect, pentru că doar o colaborare între noi toţi poate avea rezultatele scontate.

Aveţi ecouri despre experienţele profesorilor implicaţi în proiectul “Schools: Future Labs”. Dar ale elevilor?

Sigur că da, avem evaluările obţinute atât de la profesori, cât şi de la elevi şi sunt ecouri mai mult decât favorabile. Cum spuneam, în România lucrăm mai ales prin cursuri opţionale, tocmai ca să vedem impactul, mai ales la clasele a V-a şi a VI-a. Ne-am concentrat pe fizică, însă cei din clasa a V-a nu încep încă fizica, aşa încât am decis să fie cursuri opţionale deocamdată, în care copiii fac experimente, se plimbă prin clasă, caută răspunsul...

Cine a participat la masa rotundă (cu titlul “The future of the project”) din finalul conferinţei desfăşurate în luna iunie la Institutul Cervantes? La ce concluzii vă aşteptaţi?

Întreaga conferinţă se bucură de o participare prestigioasă. A venit profesorul Gerhard Bach de la Universitatea din Bremen, Germania,  care a ţinut conferinţa de inaugurare, profesoara Ourania Gkikopoulou de la Universitatea din Atena, profesoarele Irina Ivanova şi Ivanka Kamburova Milanova de la Universitatea Shumen din Bulgaria. Masa rotundă  din finalul conferinţei desfăşurate la Institutul Cervantes i-a reunit pe María Luisa Bermejo, directoarea departamentului de Metodologia Predării Limbii şi Literaturii de la Universitatea Complutense din Madrid, Dafni Wiedenmayer de la Universitatea din Atena şi Monica Cucureanu de la Institutul de Ştiinţele Educaţiei, România. Ne gândim la viitorul proiectului, la viitorul deja trasat pentru această metodă deschisă de Comisia Europeană, dar pe care doar noi, împreună, îl putem face să existe.

 

citeste totul despre: