Scoala de Arte Constanta, scoasa la mezat de Consiliul Judetean

Trecerea patrimoniului cultural constantean in administrarea unui SRL a fost motivata, anul trecut, de Consiliul Judetean prin nevoia urgenta de "rentabilizare", "eficientizare", "modernizare" etc.

Trecerea patrimoniului cultural constantean in administrarea unui SRL a fost motivata, anul trecut, de Consiliul Judetean prin nevoia urgenta de "rentabilizare", "eficientizare", "modernizare" etc. Argumentele sunau bine, "constructia" parea insa, de la bun inceput, gaunoasa, de vreme ce, in fapt, era vorba de rularea banilor de la bugetul CJ, pentru investitii, reparatii si intretinerea institutiilor de cultura, printr-o firma privata cu 120 de angajati, 8 directori si o strategie novatoare inexistenta. Cei 120 de angajati si-au luat constiincios salariile, insa modernizarile promise nu se vad nicaieri. Incep sa se vada in schimb, tot mai clar, dedesubturile lucraturii, dupa ce, in decembrie trecut, printre cele 16 cladiri scoase de sub tutela domeniului public si trecute in "grija" privata a fost strecurat si sediul Scolii de Arte (fosta Scoala Populara de Arta). Pentru ca hotararea sa nu starneasca refuzul consilierilor D.A., s-a recurs la o stratagema ingenioasa: numarul imobilului a fost trecut, in propunerea de hotarare CJ, cu o "mica" omisiune. Astfel, in loc de Bulevardul Tomis nr. 110 s-a inscris doar... nr. 10, dandu-se astfel impresia ca ar fi vorba de o casa veche din zona peninsulara a orasului. Constantin Papadopol, directorul Scolii de Arta, spune ca "greseala" vizeaza, in fapt, intentia CJ de a vinde cladirea si cei peste 500 mp aferenti unor oameni de afaceri interesati de pozitia ultracentrala a terenului. Asta, dupa ce in august 2004, odata cu intrarea sediului scolii in buzunarul incapator al SC Domeniu Public si Privat SRL, se impusese si un regim de autofinantare totala, cu promisiunea ca, din ianuarie 2005, o parte din fondurile necesare sa fie suportate (ca peste tot in tara) de bugetul CJ. "Nici aceasta promisiune nu a fost respectata. Avem 400 de cursanti, dar nu stiu cat vom mai putea rezista in aceste conditii. Plafonul a cazut, dar nimeni de la SRL-ul care ne administreaza n-a miscat un deget, cu toate insistentele noastre. N-au achitat nici racordul la gaze, facturile de lumina, apa si telefon, incat, pentru a nu tine profesorii si elevii in frig, tot noi am platit, diminuand drastic salariile. Se urmareste, fara doar si poate, desfiintarea scolii noastre, pentru ca vanzarea cladirii si terenului sa vina, chipurile, ca o solutie salvatoare. Sa nu se uite insa ca aceasta cladire - emblematica pentru arhitectura orasului - a fost donata, in anul 1962, de familia primarului Gheorghe Banescu, Sfatului Popular Constanta, pentru activitati culturale. Singura noastra speranta in acest moment este ca prefectul sa atace in contencios hotararea CJ de trecere a scolii noastre din domeniul public in cel privat, intrucat s-a facut prin falsificarea numarului cladirii", mai spune Papadopol.