România secolului al XIX-lea, o ţară a contrastelor

Până pe 10 iunie, la sediul central al Arhivelor Naţionale ale României, situat în Bd. Regina Elisabeta nr. 49 din Bucureşti, este deschisă expoziţia "Viaţa urbană în Moldova şi Muntenia (1830-1916)".

Expoziţia a fost vernisată la 10 ianuarie, în prezenţa lui Andrei Pippidi, profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, şi a lui Dorin Dobrincu, director al Arhivelor Naţionale ale României şi unul dintre coordonatorii evenimentului.

Organizată tematic, expoziţia foto-documentară înfăţişează oraşul românesc în tranziţia sa spre modernitate, incluzând imagini despre extinderea spaţiului urban, dar şi imagini inedite cu bulevarde, biserici, cafenele, terase sau restaurante din Moldova şi Muntenia acelor ani.

Prin hărţi, planuri de clădiri şi oraşe, litografii, fotografii inedite, acte administrative, înscrisuri ale particularilor, printre care şi ale unei doamne de companie care avea pretenţia că practică o meserie onorabilă, expoziţia reuneşte documente de arhivă care oferă o perspectivă originală asupra mentalităţilor româneşti din perioada respectivă.

Consacrată evoluţiei fenomenului urban între epoca Regulamentelor Organice şi perioada primului război mondial, expoziţia "Viaţa urbană în Moldova şi Muntenia (1830-1916)" reflectă faptul că peisajul urban este o reflectare a celui cultural, surprinzând evoluţia mentalităţilor odată cu evoluţia oraşelor. Astfel, organizată tematic, expoziţia foto-documentară înfăţişează oraşul românesc în tranziţia sa spre modernitate.

Portrete originale

Poate una dintre cele mai interesante părţi ale expoziţiei o constituie portretele originale de boieri, negustori, meşteşugari, funcţionari, lumpeni sau militari ai vremii respective.

"La începutul anilor 1830, în îmbracamintea elitelor boiereşti şi urbane, caftanele, anteriele, şalvarii, meţii, ilicele şi alte piese de provenienţă orientală sunt abandonate în favoarea redingotelor, pantalonilor, pantofilor, pălăriilor tip „ţilindru" şi altor haine „evropeneşti" sau „nemţeşti".

În pofida progreselor vizibile, România ramâne o ţară a contrastelor în secolul XIX (şi va continua să fie şi în secolul următor). Cum remarcau străinii care străbateau regiunea, îndeosebi oraşele capitală, Bucureşti şi Iaşi, palatele erau lângă cocioabe, Dâmboviţa şi Bahluiul erau nişte şanţuri cu apa urât mirositoare, în pofida eforturilor de regularizare, doamnele şi domnii bine îmbracaţi se intersectau cu mahalagiii cu haine ponosite şi cu ţăranii în iţari şi opinci veniţi să vândă şi să cumpere din oraş, trăsurile elegante trase de cai scumpi treceau pe lângă carele cu boi costelivi, porci liberi scurmau prin grămezi de gunoaie", subliniază istoricul Dorin Dobrincu, în catalogul expoziţiei.

Expoziţia "Viaţa urbană în Moldova şi Muntenia (1830-1916)" este organizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I", Arhiva Naţională de Filme, Complexul Muzeal Naţional „Moldova" Iaşi, Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu" Giurgiu, Muzeul Judeţean Teleorman şi Arhiva Naţională a Republicii Moldova.

Expoziţia va fi deschisă publicului până pe 10 iunie, având următorul program: lunea, miercurea şi vinerea între orele 8.30 şi 16.00, iar marţea şi joia între orele 8.30 şi 18.30.