Buchinistii de la Universitate planuiesc sa deschida cel mai mare anticariat din sud-estul Europei

Deocamdata, sunt nevoiti sa faca cheta pentru doua cife de beton

Pe treptele de la Universitate ii gaseai, ani la rand, pe oamenii cu carti vechi, niste "boemi" al comertului cu tiparituri. Bucuresteanul se obisnuise deja cu cartierul general al "buchinistilor", cu scarile acoperite de coperti. De la o vreme, vanzatorii au disparut de pe trotuarul de vizavi de statui. Cititorii care n-au ajuns, inca, in topul milionarilor in dolari, ingrijorati de soarta economiilor proprii, s-au linistit: prietenii lor au reaparut, pentru o vreme, pe o alta latura a cladirii, cea dinspre Institutul de Arhitectura. Strada Edgar Quinet a devenit noul "sediu" al comerciantilor de literatura pentru buzunarele modeste. Mai mult, zilele tarabelor paraginite pareau numarate: module noi, cochete, au impanzit trotuarul. Daca treci acum pe acolo, nu gasesti - cum te-ai fi asteptat - un anticariat in aer liber, ci o strada pe care stau aliniate dulapurile zavorate. Cartile nu se vad nicaieri. Ceva s-a intamplat. A lamurit misterul Dan Petre Popa, secretarul Asociatiei "Cartea Veche". "Buchinistii de la Universitate s-au chinuit 14 ani sa faca o asociatie. Am reusit sa infiintam Asociatia "Cartea Veche", in luna iunie a acestui an. Apoi, in vinerea din turul II al alegerilor locale, ne-am instalat - cu aprobarea Consiliului local al Primariei sectorului 3, in strada Edgar Quinet, cu cele 40 de dulapuri. Intr-o ora au aparut gardienii (sustineau ca din ordinul primarului Basescu) si ne-au luat dulapurile, pe care le-au incarcat in camioane in timp-record. Am sesizat in ochii lor o bucurie, aveau o mare lumina in priviri..." Daca cineva si-a facut socoteala ca se va lasa cu incaierari, a gresit: buchinistii n-au ripostat pe loc, insa in perioada de 60 de zile care a urmat au facut o serie de demersuri pentru a avea o discutie cu primarul general al Capitalei. "Traian Basescu a inteles ca are parteneri de dialog - n-am reactionat violent atunci cand ni s-a luat mobilierul de 23.000 euro - si a decis ca intr-o lume in care exista o gramada de anticariate de partid trebuie sa existe si unul independent. In aceasta discutie, in care am incercat sa ne intalnim la marginea drumului, am gasit, de comun acord, solutia Edgar Quinet". Ce implica aceasta intelegere? Intr-o prima etapa, buchinistii vor primi, de la firma care detine parcarea, o treime din carosabil: "Pe partea dinspre Universitate vom monta mobilierul in strada, iar trotuarul va ramane liber pentru pietoni. Atat trotuarul, cat si mobilierul vor fi acoperite cu o copertina". Planul pare simplu, dar, pana una-alta, buchinistii nu au - cum era de asteptat - fonduri pentru a-l duce la bun sfarsit. "Avem nevoie de doua cife de beton. Am mers la toate marile firme de profil, sa-i rugam sa ne ajute. Acesti proprietari ai cimentului din Romania au considerat ca proiectul nostru este nedemn pentru importanta afacerilor lor. Ne trebuie cam 500 de euro pentru ciment si inca 500 pentru copertina. Acum facem cheta". O a doua etapa, cu un rezultat mult mai spectaculos, este preconizata sa inceapa peste 6 luni si se va concretiza in legarea trotuarului de la Universitate cu cel de la Arhitectura, printr-o bolta de sticla, strada devenind "cel mai mare anticariat din aceasta parte a Europei, cu sali de proiectie, de conferinte si cafenea literara". Investitia este estimata la 300.000 de euro, bani pe care buchinistii spera sa-i obtina pe plan local. Totusi, "daca romanii vor fi atat de meschini incat sa nu ne ajute, vom apela la Uniunea Europeana", se arata hotarat Dan Petre Popa. In cazul in care aceasta initiativa va depasi faza de proiect si se va materializa intr-un anticariat "cu staif", buchinistii ar putea extinde "afacerea" si in tara: prefectul Aradului le-a promis ca ii va sprijini sa repete isprava de la Bucuresti in urbea sa. Astfel, pe malurile Muresului ar exista nu doar cel mai mare strand din Europa, ci si un "comandament" al comericantilor de carte veche, cam ca pe malurile Senei. Planurile sunt ambitioase, insa ducerea lor la bun sfarsit va fi anevoioasa, autorii lor s-au convins deja de asta. Totusi, ce ii mana in lupta pe buchinisti, aceste "rude sarace" ale librarilor? "Marea clasa a saracilor - fiindca de clasa de mijloc nu prea poate fi vorba in Romania - nu-si permite sa cumpere carte noua. Scarbiti de preturi, de minciuni, manele si telenovele, oamenii acestia vin la noi, cumpara o carte veche, o scutura de praf si o duc acasa. Un individ sustinea ca aceasta carte pe care o vindem noi, fiind veche, contine microbi si trebuie dezinfectata. Am propus sa dezinfectam si istoria Romaniei, care este mult mai veche. La cartile noastre, doar suportul e vechi, textul e mereu proaspat. Ce-i salveaza pe aceia care tiparesc carte noua este, in mare parte, faptul ca imbogatitii "de razboi" de proasta factura isi tapeteaza peretii cu cartile lor. Nu mai e mult pana cand in Romania, de plictiseala, vor incepe sa se cumpere si blazoane". Buchinistii isi au, deja, "blazonul" lor, dat de o indeletnicire nobila. Dar este afacerea lor una profitabila? "E rentabila pentru oameni care se multumesc sa aiba castiguri mici dintr-o activitate selecta".