Actorul-robot vs actorul pur şi simplu
0pe scenă toată tehnologia epocii? Va fi condensat, miniaturizat, robotizat? Trei creatori vizionari oferă cheile de intrare în teatrul viitorului."Pentru mine, viitorul a început în 2000 când
pe scenă toată tehnologia epocii? Va fi condensat, miniaturizat, robotizat? Trei creatori vizionari oferă cheile de intrare în teatrul viitorului.
"Pentru mine, viitorul a început în 2000 când am debutat în regie. Mereu mi-am zis:
God! Iar am făcut un show care va merge OK la public doar peste cinci ani!
. Mereu l-am văzut foarte retroFuturistic. Acum îl văd mai simplu. Mai uman. Deja el este aşa. Un teatru al feelingului. Nu contează că acest feeling e turnat în forme/ritmuri violente", spune regizorul Radu Afrim. "Viitorul teatrului se va naşte din cenuşă. În prezent, în Canada, doar un procent din populaţie intră în sala de spectacol, în România fiind o situaţie fericită. Teatrul s-a autodinamitat şi alte forme îi iau locul. Dar necesitatea comunicării în acest fel va dăinui, ca o necesitate umană", crede regizorul Alexander Hausvater. Criticul George Banu consideră că nu se pot face predicţii exacte, pentru că există riscul să fie infirmate. "Capacitatea umană de a imagina e prea mare, iar infuzia de elemente de tehnologie într-un spectacol ţine nu de viitor, ci de prezent. Pentru un timp, dependenţa de tehnologie va exista, se va menţine această depăşire a conceptului tradiţional al teatrului. După ceva timp, se va reîntoarce la ordine, la matcă. şi aceasta va fi infirmată, la rândul ei. Istoria artei este istoria unei revizuiri continue".
La Paris, spectacole de nouă ore
Spectatorii viitorului vor proveni dintr-o generaţie care se naşte cu laptopul în braţe şi cu mobilul în mână. Va mai avea cineva răbdare să rămână înţepenit în sală câteva ore? "Depinde de public. La Paris sunt şi spectacole de şapte ore, iar cel mai mare succes din prezent are nouă ore. Sunt oameni care s-au plictisit de acest iureş al informaţiei, unii foarte grăbiţi, iar alţii, dimpotrivă, contra vitezei", punctează George Banu. "Publicul viitorului nu va mai fi pasiv, ci integrat în spectacol. El va trăi spectacolul, pentru că va face parte din el, va fi partenerul actorului, se va mişca în scenă pentru a vedea acţiunea din mai multe unghiuri. Teatrul arhitectural se va anula, orice spaţiu al viitorului devenind un spaţiu teatral. Se va juca oriunde, în bănci, birouri, închisori, pe stradă, pe acoperişuri, în spitale. Nu vei mai şti dacă ceea ce vezi este realitate sau teatru. Departamentele de economie îi vor învăţa pe angajaţi să vândă, jucând roluri. Chiar eu am fost invitat la Toronto să ţin la Business School un curs de umor", spune Alexander Hausvater. Radu Afrim consideră că teatrul poate câştiga competiţia cu internetul şi DVD-ul "oferind tot ce nu se poate găsi pe DVD/telefon mobil/laptop. Adică viaţă. Emoţie nemijlocită. Cei care nu ştiu să construiască
lumi
pe scenă nu au şansa de supravieţuire. Fake-urile sunt depistate repede şi anihilate. În ritmul timpului"."Pentru moment, da, văd o dependenţă de tehnologie a teatrului, o intrare în zodia computerului, a luminilor, dar peste zece ani, de exemplu, cred că va fi depăşit acest moment. Nu este ceva iremediabil. Se va produce o revenire la corpul actorului, la prezenţă, pentru că şi tehnologia are limitele ei", spune George Banu. "În urmă cu cinci ani aş fi răspuns
Da!
, însă acum văd clar că lucrurile merg înspre relaţie şi actori tari. şi e convenabil. Eu folosesc tehnologie în scenă doar pentru a reproduce situaţiile în care aş folosi-o şi în viaţă. Nu poţi înlocui viaţa cu tehnologia. Iar spectatorul nu vrea să regăsească la teatru ce vede la computer", spune Radu Afrim. "Un telefon mobil e meschin în scenă. Eu am folosit în
Krum
un îngeraş care se joacă la mobil. Jocuri. Dar nu comunică prin el. Era inocent, deci. Nu sunt un puritan, nici rasist, iar confuzia/amestecul de stiluri într-un spectacol e incitant pentru artist, e ca o societate multiculturală. Adică una ideală. Dacă baza emoţiei stă în ceea ce se întâmplă
Live
în scenă, nu mă deranjează nicio gagică Manga 3D în rolul Ofeliei, pe lângă un Iureş în Hamlet reloaded. Oricum, un lucru e clar, teatrul viitorului nu se poate întoarce decât accidental înspre trecut", concluzionează Afrim.