daniel dieaconu - ultimele știri

O drumeţie spre culmile Ceahlăului, muntele sfânt al românilor, scoate în calea turistului formaţiuni stâncoase ciudate. Numele lor a fost dat de legendele locului.

A doua ediţie a unui festival al haiducilor a avut loc în comuna Grinţieş, din judeţul Neamţ, în perioada 24-26 august.

Între legendele care s-au ţesut în jurul muntelui Ceahlău este şi cea care aminteşte de istoria formării Ţării Moldovei.

Un eveniment inedit are loc, timp de două zile, la poalele muntelui Grinţieş, din Neamţ. Festivalul haiducilor reuneşte participanţi din trei judeţe.

Piatra cu Apă, una din cele mai mari formaţiuni calcaroase din Ceahlău, este însoţită de o legendă istorisită şi în zilele noastre de localnicii de la poalele muntelui.

De-a lungul anilor, formaţiunile stâncoase din Ceahlău au stârnit imaginaţia localnicilor de la poalele muntelui. Mare parte din aceste formaţiuni poartă nume şi sunt însoţite de legende care spun poveşti tragice.

Două formaţiuni de relief care pot fi văzute de turişti pe muntele Ceahlău sunt însoţite de o legendă puţin cunoscută, perpetuată de sătenii care trăiesc la poalele muntelui.

Ceahlăul este muntele românilor cu cele mai multe mituri şi poveşti create şi perpetuate de locuitorii comunităţilor din zonă. Fiecare formaţiune stâncoasă şi însuşi masivul de aproape 2.000 de metri are cel puţin o legendă care îl însoţeşte.

O asociaţie culturală a iniţiat construirea unui muzeu etnografic şi a unor ateliere de fierărie şi cărăuşie în comuna Grinţieş. Astfel, vor fi readuse în actualitate preocupările localnicilor de la început de secol XX.

În zona montană a judeţului Neamţ circulă şi în zilele noastre legende şi balade despre Vasile cel Mare, haiducul care s-a făcut cunoscut prin faptele sale de vitejie la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Personajul a fost pomenit şi în scrierile lui ...

Istoria stabilirii ţiganilor pe teritoriul actual al României începe în urmă cu peste şase veacuri, primii membri ai etniei fiind robi pe proprietăţile mănăstirilor sau la curţile domneşti.

Dacă la începutul secolului XX în Occident se vorbea de bande de gangsteri care îşi făceau de cap prin oraşe, în Nordul Moldovei, după reprimarea răscoalei de la 1907 autorităţile avea încă mari probleme cu prinderea haiducilor.

Banda lui Bujor este una din tradiţiile de iarnă care se mai păstrează încă în zona montană a judeţului Neamţ. Jocul ce ţine de dramaturgia folclorică a fost perpetuat în comuna Grinţieş, chiar dacă o vreme s-a pierdut în vâltoarea modernismului care...