ANALIZĂ Unde a ajuns tratatul fiscal: a patra variantă şi multe pericole pentru UE

Euro

Cele mai sensibile prevederi ale viitorului acord interguvernamental care va impune noi reguli fiscale statelor membre vor fi decise de miniştrii de finanţe săptămâna viitoare, după ce, la Bruxelles, părerile au rămas împărţite între Comisia Europeană şi eurodeputaţi.

Noul tratat internaţional pentru pactul fiscal ale UE, stabilit la summitul din 8-9 decembrie, de la Bruxelles, va fi finalizat săptămâna viitoare la întâlnirea miniştrilor de finanţe ai UE care trebuie să decidă pe mai multe chestiuni sensibile: cine dă în judecată un stat indisciplinat, cum se aplică sancţiunile pentru ţările care nu respectă regulile şi recomandările Bruxelles-ului.

De la acordul statelor membre de la ultimul Consiliu European, când Marea Britanie s-a opus şi a încurcat formula unei schimbării tratatelor UE care să introducă reguli fiscale dure pentru statele indisciplinate, au circulat trei variante de modificări. O a patra va fi transmisă astăzi capitalelor europene.

Cine nu semnează, nu ia bani de la fondul zonei euro

O altă chestiune nelămurită este legătura dintre fondul permanent de ajutor al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (MES) şi noul tratat interguvernamental. Germania - cel mai important actor în tratat - insistă ca viitorul acord să stipuleze că doar ţările care l-au ratificat să aibă acces la bani din MES. Potrivit unuia dintre negociatorii pe conţinutul tratatului, europarlamentarul socialist Roberto Gualtieri, citat de EuObserver, o astfel de prevedere ar putea să genereze incertitudini pe pieţe. O altă chestiune sensibilă este numărul minim de state membre care trebuie să fie parte a acordului. Prima variant vorbea de minim 9, acum numărul lor a crescut la 12 şi chiar la 15.

"Regula de aur", varianta soft

Ultima variantă, cea de-a treia, a modificat substanţial caracterul obligatoriu şi imperativ al unor prevederi. Astfel, obligaţia de a transpune regula privind bugetul echilibrat - aşa numita "regulă de aur - în sistemele juridice naţionale mai este doar „de preferinţă" necesară la nivel constituţional. În primele două variante, acest element era extrem de important. Potrivit mai multor experţi, această „îndulcire" de ton este introdusă „preventiv" pentru a rezolva problema „referedumurilor naţionale" la care mai multe capitale europene au anunţat că ar fi nevoite să recurgă pentru a da mai multă putere Bruxelles-ului în privinţa bugetului, dar şi pentru a lăsa uşa deschisă Marii Britanii.

De asemenea, prevederea care stabilea că Executivul UE poate trimite un stat indisciplinat în faţa Curţii Europene de Justiţie a fost şi ea schimbată, iar decizia a fost lăsată statelor membre care se pot da în judecată unele pe altele, prin intermediul Comisiei Europene. Într-o altă variantă Comisia singură putea lua o astfel de decizie. Londra s-a opus categoric.

Eurodeputaţii: Cel mai prost draft

Cele mai recente modificări ale Proiectului de Tratatul privind Uniunea economică şi fiscală a UE nu pot fi aprobate de către Parlamentul European, au transmis, într-o scrisoare comună, negociatorii desemnaţi ai acestei insituţii, Elmar Brok (PPE, Germania), Roberto Gualtieri (social democraţi, Italia), Guy Verhofstadt (liberali, Belgia) şi Daniel Cohn-Bendit (Grupul Verzilor/ Franţa).

Pericolele din tratat, puse într-o rezoluţie

Eurodeputaţii au votat astăzi o rezoluţie în care atrag atenţia asupra unor puncte pe care le consideră „periculoase" în viitorul acord/ tratat internaţional pentru pactul fiscal al UE.

Rezoluția arată potențialele probleme pe care noul acord, în forma sa actuală, le-ar putea provoca, printre care lipsa legitimității democratice. Rezoluția cere ca parlamentele naționale și Parlamentul European să fie implicate în toate aspectele coordonării și guvernanței economice în viitor.

Un acord interguvernamental riscă și crearea permanentă a unei „Europe cu două viteze". Pentru împiedicarea acestui lucru, rezoluția cere ca substanța oricărui acord de acest gen să fie incorporată în legislația UE într-o perioadă de cinci ani.

Eurodeputaţii mai avertizează că există o abordare dezechilibrată a crizei pune prea mult accent pe austeritate. Acordul ar trebui să includă angajamente ale statelor membre în favoarea fondului de amortizare, taxei pe tranzacțiile financiare și în favoarea unui cadru pentru obligațiunile de stabilitate. Rezoluția a fost adoptată cu 521 de voturi pentru, 124 împotrivă și 50 de abțineri