Ţiganii, o investiţie profitabilă în timp

 Parlamentul European şi-ar putea asuma astăzi regulile unei strategii pentru integrarea romilor, cea mai numeroasă minoritate etnică din UE. Noua strategie vorbeşte despre beneficiile integrării rromilor pentru o piaţă a muncii dezechilibrată de europenii care îmbătrânesc şi fac puţini copii.

În timp ce populaţia Europei îmbătrâneşte, numărul rromilor tineri creşte, iar integrarea lor în economiile naţionale ar avea mai multe avantaje, arată raportoarea Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne, Livia Jaroka, cea care va susţine astăzi, în plenul de la Strasbourg, Strategia UE pentru rromi.

"Proporţia romilor de peste 50 de ani este mai mică decât media europeană, iar cea a rromilor cu vârste sub 30 de ani este mult mai mare. Aşadar, populaţia rromă conţine un procent semnificativ şi în continuă creştere din resursele necesare pentru  piaţa muncii", arată Jaroka. Integrarea romilor este văzută ca "o investiţie necesară şi profitabilă" pe termen lung.

Cum pot fi integraţi ţiganii

În  următorii 20-30 de ani, pentru integrarea populaţiei rrome se va cheltui mai puţin decât ar presupune costurile sociale cu întreţinerea ei. În plus, în unele ţări, numărul populaţiei de etnie rromă va creşte semnificativ în următorii ani. Potrivit statisticilor din raportul PE, în Ungaria, de exemplu, dacă în prezent populaţia rromă reprezintă aproximativ 6-8% din totalul populaţiei, conform unor estimări, fiecare al cincilea sau al şaselea nou-născut este rrom, iar proporţia rromilor în cadrul populaţiei active va depăşi 50% până în 2050.

Potrivit raportului care va fi dezbătut astăzi de Parlament, rromii trebuie educaţi, angajaţi şi nediscriminaţi. Strategiile naţionale trebuie să combată atitudinile împotriva rromilor, prejudecăţile, stereotipurile, rasismul şi xenofobia şi să se asigure că mijloacele media nu transmit "prejudecăţi împotriva comunităţii rrome".

O altă preocupare trebuie să fie legată de educaţia rromilor: accesul la şcoli, eliminarea segregării în clase, educaţia fetelor care apoi îşi vor învăţa şi copiii. "Autorităţile naţionale trebuie le asigure romilor acces real la piaţa forţei de muncă şi să le pună la dispoziţie microcredite pentru antreprenoriat şi activităţi independente", arată raportorul Kinga Goncz, din partea Comisiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Autorităţile locale  trebuie apoi să le  garanteze cetăţenilor de etnie rromă dreptul la o adresă înregistrată, inclusiv posibilitatea de înregistrare la o organizaţie a societăţii civile şi să elimine practicile de căsătorie a copiilor.

Cadru legal obligatoriu

După scandalurile legate de expulzarea rromilor din Franţa, din vara anului trecut, Comisia Europeană a anunţat, în octombrie 2010,  că va pregăti un cadru de care trebuie să ţină cont toate strategiile naţionale privind rromii. Comisia trebuie să prezinte această strategie luna viitoare, ţinând cont şi de dezbaterile de azi din Parlamentul European. 

Legislaţia „soft" nu dă rezultate

Majoritatea acţiunilor la nivelul Uniunii Europene dedicate situaţiei rromilor (rezoluţii, rapoarte, declaraţii)  aparţin categoriei „soft law" (instrumente juridice neobligatorii), care reprezintă o zonă juridică gri. „Rezultatele acestora sunt cel puţin neconcludente", spune raportoarea PE, Livia Jaroka. Ea a mai adăugat că  e nevoie de dispoziţii cu caracter juridic obligatoriu.