Summitul care ar urma să oprească un cutremur în zona euro

Liderii europeni se vor întâlni joi şi vineri la Bruxelles pentru a încerca să salveze moneda europeană

Următoarele zile ar fi decisive pentru supravieţuirea monedei euro, susţin analiştii şi chiar unii lideri ai UE, iar cele mai mari aşteptări sunt puse pe seama summitului european care începe joi, la Bruxelles.

În cazul în care summit-ul va fi un eşec, a avertizat preşedintele francez Nicolas Sarkozy, „lumea nu va aştepta pentru Europa". Şi a continuat. „Ce va rămâne din Europa, în cazul în care dispare moneda euro?" A venit şi cu răspunsul: „Nimic!".

Cancelarul german Angela Merkel a mai tăiat din dramatism, dar şi din aşteptări: soluţiile la problemele din zona euro au nevoie de ani întregi. Declaraţiile sale, citate de presa internaţională, au venit săptămâna trecută, când un alt avertisment - şoc a mutat privirile pieţelor financiare şi ale investitorilor spre Bruxelles. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Olli Rehn, a spus că „următoarele zece zile sunt decisive pentru euro". 

Prima problemă: uniunea fiscală

Primul răspuns aşteptat de la summitul care începe joi la Bruxelles - cu o cină a liderilor UE - este un acord pentru o integrare fiscală mai strânsă a celor 17 state membre care utilizează moneda unică - în special în materie bugetară. Măsura, cerută cu apăsare şi insistenţă de Berlin, susţinută de Bruxelles, nu este deloc pe placul Parisului şi ar trebui să includă norme clare pentru toate guvernele şi sancţiuni pentru cei care nu le respectă.

Deja există un pachet legislativ -pachetul privind guvernanţa economică - ce va intra în vigoare peste şapte zile şi care impune mai multe reguli la nivel macroeconomic pentru bugetele naţionale din toate statele UE şi sancţiuni automate doar pentru zona euro. Nu este suficient.

A doua problemă: Cum să punem în aplicare

Uniunea fiscală presupune şi modificări de tratat. Mai puţine sau mai consistente, acestea vor însemna însă timp, iar pieţele nu mai aşteaptă. Preşedintele Consiliului European Van Rompuy, cel al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi cel al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, sunt chemaţi să vină cu propuneri.

Între timp, Merkel şi Sarkozy anunţă şi ei propuneri pe aceeaşi temă. Sunt însă aceste schimbări  suficiente pentru a răspunde unei noi şi urgente probleme a Europei: costurile de împrumut care au ajuns la cote „sinucigaşe" pentru Italia şi Spania, se întreabă analiştii, citaţi de AP.  

A treia problemă: De unde vin banii?

Dimensiunea problemelor cu care se confruntă Italia şi Spania sunt considerate prea mari pentru fondurile existente în prezent, disponibile prin aşa-numitul Fond European pentru Stabilitate Financiară în zona euro (440 de miliarde de euro) şi FMI (389 de miliarde de dolari). La summiturile precedente, liderii UE au stabilit că totalul Fondului pentru Stabilitate ar trebui să ajungă la 1.000 de miliarde.

La Eurogrupul de săptămâna trecută, miniştrii de Finanţe din zona euro tocmai au constatat că nu vor putea ajunge prea curând la acea sumă. Şi atunci, de unde să vină ajutoare de urgenţă suplimentare? Din partea Băncii Centrale Europene, a Fondului Monetar Internaţional sau dintr-o combinaţie între cele două. Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat săptămâna trecută, în Parlamentul European, că operaţiunile de cumpărare de obligaţiuni ale BCE „pot să fie doar limitate" şi că „noua înţelegere fiscală" europeană reprezintă o modalitate mai bună pentru a opri criza datoriilor suverane.

A patra problemă: băncile europene

Alte aşteptări sunt legate de măsurile de sprijin pentru băncile europene, printre care cele mai probabile sunt acordarea de împrumuturi pe o perioadă de până la trei ani. În prezent, cea mai lungă perioadă de rambursare pentru împrumuturile oferite de BCE către bănci este de un an.

În acelaşi timp, BCE ar putea anunţa că va accepta o gamă mai largă de garanţii pentru împrumuri, măsură cerută de bancheri care nu se mai pot împrumuta pentru că nu mai au cu ce garanta. O altă opţiune este o nouă reducere a dobânzii de referinţă, măsură ce va stimula creditarea. Marea întrebare rămâne însă dacă BCE este sau nu pregătită să cumpere masiv obligaţiuni guvernamentale ale statelor din zona euro pentru a duce în jos costurile de împrumut ale statelor cu probleme de finanţare.

A cincea problemă: Miza mondială a summitului

Statele Unite sunt preocupate de criza datoriilor din zona, euro astfel că mai mulţi oficiali ai administraţiei Obama sunt în turneu în Europa: Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei americane, face vizite-cheie înaintea summitului, iar mâine va avea discuţii cu Nicolas Sarkozy, în timp ce vicepreşedintele american Joe Biden vizitează Atena şi are întâlniri programate cu noul premier Lucas Papademos. Cea mai mare amenintare pentru Statele Unite este o scăpare de sub control a crizei datoriilor din Europa, ceea ce ar putea anula recuperarea fragilă a economiei americane. 

Calendarul următoarelor zile:

DUBLIN, 6 decembrie: Ministrul de finanţe irlandez Michael Noonan face publice planurile pentru bugetul pe  2012, pe fondul unor măsuri dure de austeritate. Irlanda pare să fie însă o poveste de succes a intervenţiei UE în criza datoriilor după ce miniştrii de Finanţe din zona euro au anunţat la ultimul Eurogrup că economia Irlandei îşi revine.

BRUXELLES, 6 decembrie: Comisia Europeană anunţă propunerea sa pentru un sistem comun al Taxei pe valoare adăugată . 

ATENA, 7 decembrie: Parlamentul grec urmează să voteze bugetul de austeritate pentru 2012, acesta fiind şi primul semnal al guvernului de uniune naţională că îndeplineşte condiţiile din acordurile de salvare ale UE.

PARIS, 7 decembrie: Sarkozy se va întâlni și cu Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, vizită care arată îngrijorările guvernului de la Washington faţă de criza datoriilor din zona euro.