Europa devine paznic al bugetelor naţionale

Europarlamentarii au votat ieri pentru o mai mare disciplină fiscală în UE

Parlamentul European a votat miercuri pachetul de legi privind guvernanţa economică. Cele mai importante obiective ale pachetului de legi se referă la un control mai strict şi timpuriu al datoriilor fiecărui stat membru, obligă ţările UE să intervină dacă apar dezechilibre bugetare şi să raporteze corect statisticile naţionale.

Pachetul de şase acte legislative, aflat în dezbaterea Bruxelles-ului de aproape un an, şi negociat intens între Comisie, Parlament şi Consiliu, a întrunit acordul celor trei părţi de-abia acum o săptămână. Documentul prevede aceleaşi ţinte bugetare pentru statele UE: deficit bugetar de cel mult 3 la sută din Produsul Intern Brut şi un nivel al datoriei maxim de 60 la sută din PIB. 

De această dată, ţările care încalcă regulile vor putea fi însă sancţionate. Un nou sistem de vot nu le va mai permite miniştrilor de Finanţe să blocheze astfel de avertismente în Consiliul European, aşa cum s-a întâmplat. În cazul în care Comisia Europeană consideră că există pericol de derapaj într-un stat membru şi cere pornirea procedurilor de control şi sancţionare, Consiliul nu se poate opune decât cu majoritate de voturi. În cest caz, Consiliul trebuie să-şi explice public decizia.  Această prevedere urmăreşte ca niciun stat să nu poată fi protejat, prin aranjamente de culise. Parlamentul European a câştigat dreptul de a audia public miniştrii de Finanţe ai statelor care au primit un avertisment, în ciuda opoziţiei statelor membre.

Euroaleşii au mai cerut ca nu doar statele care au deficit să fie avertizate, ci şi cele cu surplusuri de cont curent, care ar putea genera şi ele dezechilibre economice. Inclusiv ţărilor precum Germania şi Olanda li se va putea cere să facă reforme. Pachetul celor şase legi va ajunge la vot la primul Consiliu economic, programat pe 4 octombrie.  Dacă ţintele expuse în acest pachet sunt valabile pentru toţi cei 27, sancţiunile privesc, deocamdată, doar statele din zona euro.

Sancţiuni şi avertismente

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a spus ieri, după vot, că votul pentru acest pachet legislative era crucial pentru viitorul zonei euro care ar avea acum toate instrumentele necesare pentru a evita „o a doua Grecie". „Nu ne putem întoarce în timp pentru a preveni criza actuală", a spus liderul liberalilor din PE, Guy Verhofstadt, „dar măcar ne-am înarmat, în sfârşit cu măsurile potrivite de care avem nevoie pentru a evita o viitoare criză".  „Ce avem acum, prin noul pachet de legi,  este un regim foarte strict şi foarte intruziv de monitorizare, a spus un oficial european senior, citat de publicaţia New York Times. „Ca stat, eşti la un pas de a te alege cu o decizie prin care vei fi imediat sancţionat", a adăugat acesta. (Ana Maria Tolbaru)

Cele mai importante schimbări:

- Bugetele naţionale vor fi raportate la Bruxelles pentru coordonarea politicilor economice.
- Programele de reformă ale fiecărui stat pot fi supravegheate de Bruxelles.
- Comisia Europeană va avea puteri sporite şi va putea cere, oricărui stat membru, mai multe informaţii decât era prevăzut anterior  
- Statele membre trebuie să folosească şi să raporteze indicatori mult mai rafinaţi pentru  verificarea dezechilibrelor macroeconomice, astfel încât  Comisia Europeană să nu se uite doar la datele macroeconomice pur statistice, dar şi la efecte colaterale ale politicilor naţionale în statele membre, la economia reală şi la alţi indicatori sociali.
- Comisia Europeană va putea trimite misiuni de supraveghere în statele membre se introduce o nouă amendă (de 0,2% din PIB) în cazul prezentării de statistici frauduloase de date privind deficitele şi datoria.
- Se introduc sancţiuni de 0,1% din PIB în cazul în care un stat membru nu acţionează conform recomandărilor pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice.
- Statele membre trebuie să crească independenţa organismelor de statistică şi să informeze Comisia în legătură cu orice schimbări rezultate din negocierile cu partenerii sociali, în legătură cu cheltuielile publice.

State UE în zona euro

- Austria
- Belgia
- Cipru
- Estonia
- Finlanda
- Franţa
- Germania
- Grecia
- Irlanda
- Italia
- Luxemburg
- Malta
- Olanda
- Portugalia
- Slovacia
- Slovenia
- Spania

State UE în afara zonei euro

- Suedia
- Danemarca
- Marea Britanie
- Bulgaria
- România
- Cehia
- Ungaria
- Letonia
- Lituania
- Polonia

Barroso: Dacă decizia nu se mută la Bruxelles, UE se poate destrăma

„Ne confruntăm cu cea mai mare provocare din istoria Uniunii noastre. Criza financiară, economică şi socială a dus la o criză de încredere fără precedent în ultimele decenii. Multe dintre realizările de care Europa era mândră, cum ar fi euro, Schengen, libera circulaţie a persoanelor - sunt sub presiune", a avertizat Barroso (foto) în discursul anual privind starea Uniunii Europene. „Dacă nu mergem pentru integrare, riscăm să se producă fragmentarea. Este vorba de voinţă politică. Acesta este testul pentru întreaga noastră generaţie.

Preşedintele Comisiei Europene a spus că, odată ce zona euro va fi complet echipată cu instrumentele care să asigure integrarea şi disciplina bugetară datoria comună nu va mai fi o problemă. Condiţia este ca eurobondurile - variantă cu care Germania nu este de acord, să fie „bondurile de stabilitate" care îi răsplătesc pe cei care respectă regulile şi îi descurajează pe cei care nu o fac.

Eurobonduri amânate

Comisia va prezenta opţiunile pentru „obligaţiunile de stabilitate" în următoarele săptămâni, iar ieri preşedintele Barroso a anunţat deja propunerea pentru taxă pe serviciile financiare. Şeful CE a mai spus că Europa nu va fi credibilă până nu va vorbi pe o sigură voce cu China, cu Rusia sau cu SUA. „Şi cum construim această Europă unită? Unul împotriva celuilalt sau unul cu celălalt?", a spus Barroso. Cei mai importanţi lideri politici din PE au contestat faptul că modul în care UE ia acum decizii - metoda interguvernamentală care presupune vot în unanimitate al statelor membre, este soluţia. Martin Schultz, preşedintele socialiştilor europeni l-a completat:

„Nu avem nevoie de o diplomaţie paralelă a capitalelor ci a tratatelor. Problemele secolului XXI: euro, migraţie, datorii nu pot fi rezolvate prin speculă, pe uşa din dos a guvernelor naţionale". „Metoda naţională trebuie să facă loc metodei europene", a adăugat Joseph Daul, liderul PPE. „Trebuie să spunem Consiliului European că metoda interguvernamentală, bazată pe unanimitate, este depăşită, nu mai funcţionează", a spus Guy Ver-hofstadt, preşedintele liberalilor europeni.