Nutriţie ecologică pentru copii, după model grecesc

Un specialist din Grecia a publicat o carte pentru cei mici, intitulată "Mă construiesc cum trebuie", care a fost distribuită gratuit în şcolile elene, în mai mult de 700.000 de

Un specialist din Grecia a publicat o carte pentru cei mici, intitulată "Mă construiesc cum trebuie", care a fost distribuită gratuit în şcolile elene, în mai mult de 700.000 de exemplare

Foloseşte ulei de măsline, nu ţine cont de calorii şi nu interzice alimente. Acesta este regimul ecologic mediteraneean recomandat de Irene Marazioti.

Vrem să fim sănătoşi, dar să mâncăm şi bine. Să nu avem probleme cu inima, dar să punem doar mâncăruri gustoase pe masă.

De obicei, nu le putem avea pe toate, însă există soluţii de mijloc, care presupun alegeri înţelepte în alimentaţie. Un astfel de exemplu este regimul mediteraneean.

Tratament împotriva obezităţii

Dieta mediteraneeană este un bun tratament, fiind recomandată pentru prevenirea şi reducerea obezităţii, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii.

"Obezitatea este boala secolului, nu ţine cont de vârstă şi este un factor determinant în creşterea riscului de boli de inimă. Dieta mediteraneeană presupune mâncare gustoasă variată în funcţie de sezon şi de gusturi. Săracă în grăsimi saturate şi bogată în ingrediente de care avem nevoie, oferă sănătate şi o greutate echilibrată", consideră Irene Marazioti, nutriţionist şi specialist în dieta mediteraneeană.

În plus, obezitatea, pe lângă disconfortul emoţional pe care îl creează, mai ales în rândul adolescenţilor, duce la diabet zaharat, la creşterea nivelului colesterolului, la creşterea tensiunii, la cardiopatie şi la artrită. Aprecierea obezităţii se face prin indicele de obezitate corporală care înseamnă raportul dintre greutatea corporală (kg) şi înălţimea la pătrat (m²). Valorile normale ale IMC sunt între 22 şi 25 kg/m².

Fără pastile sau dietă vegetariană

Recurgerea la pastile în scopul slăbirii nu este o soluţie sănătoasă, în opinia specialistului în nutriţie, Irene Marazioti. Nici dieta vegetariană nu este o alegere potrivită şi mai ales nu se recomandă copiilor. "Meniul nostru zilnic ar trebui să conţină 20% grăsimi nesaturate, 55% carbohidraţi şi 25% proteine", adaugă Marazioti.

"Orice specialist nutriţionist indică uleiul de măsline netratat termic, pâinea neagră, peştele, brânzeturile nesărate persoanelor care doresc să slăbească", spune lect. dr. Lygia Alexandrescu de la Universitatea Spiru Haret. "Deşi nu există statistici clare asupra persoanelor obeze din România, putem spune că în ultimii ani a crescut cu 20% numărul cazurilor de supraponderalitate la adulţi", mai adaugă Alexandrescu.

În România sunt peste patru milioane de pacienţi obezi netrataţi, aproximativ 37% din populaţia adultă, potrivit unei cercetări a companiei Zentiva.

La nivel mondial, se înregistrează un miliard de adulţi supraponderali, dintre care cel puţin 300 de milioane sunt obezi clinic.

Departe de fast-food, aproape de sala de sport

Prevenirea obezităţii la copii este cu atât mai importantă cu cât studiile recente au dezvăluit că numărul celulelor adipoase rămâne constant la adulţi după încheierea copilăriei.

"Copiii primesc de cele mai multe ori modele negative de alimentaţie, de aceea părinţii ar trebui să le ofere o dietă echilibrată de când sunt mici, să-i ţină departe de fast-food, să le reducă nivelul de zahăr şi de grăsimi din alimentaţie şi să-i încurajeze să practice un sport", completează specialistul în dieta mediteraneeană.

În obezitate, mediul în care trăieşte un copil are o importanţă mai mare decât factorul genetic. De aceea, părinţii trebuie să aibă grijă ca micuţul să primească toate elementele nutriţionale de care are nevoie. Sunt însă multe cazuri în care adulţii apelează la soluţii pe fugă, cum este mâncarea de la fast-food.

"Îngrijorător este faptul că numărul copiilor obezi continuă să crească, mai ales în rândul şcolarilor, din cauza sedentarismului şi alimentaţiei de tip fast-food", consideră lect. dr. Lygia Alexandrescu.Pentru ca aceste principii sănătoase să fie urmate de copii, ele trebuie "traduse" într-un limbaj accesibil.

De aceea, Irene Marazioti, care a fost şi învăţătoare pentru copiii de clasele primare, a scris o cărticică pe înţelesul lor, care conţine desene şi explicaţii simple, uşor de ţinut minte. Cartea a fost distribuită gratuit copiilor din Grecia în 700.000 de exemplare, prin Ministerul Educaţiei.

Uleiul de măsline pentru salate

De ce este uleiul de măsline mai bun decât cel de floarea-soarelui, pe care noi, românii, îl folosim atât de des? Răspunsul vine tot de la Irene Marazioti, care explică faptul că uleiul de măsline conţine acizi nesaturaţi şi păstrează colesterolul rău la un nivel scăzut, în timp ce creşte valorile colesterolului bun. Marazioti recomandă ca uleiul de măsline să fie folosit mai ales în salate şi mâncăruri negătite, pentru a putea beneficia de proprietăţile lui.

Dieta mediteraneeană are la bază: cereale integrale, legume, fructe, nuci crude (migdale, alune de pădure, caju), peşte, brânzeturi fermentate, iaurt sau lapte fermentat (preferabil de capră) şi ulei de măsline extravirgin. Astfel, această dietă conţine cantităţi importante de beta-caroten, vitamina C, tocoferoli şi tocotrienoli (vitamina E), polifenoli şi minerale esenţiale, precum seleniu, magneziu, zinc, fier, calciu şi iod.

Pentru că nu presupune numărarea caloriilor şi nici nu impune restricţii în alegerea alimentelor, dieta mediteraneeană se poate transforma uşor într-un principiu de viaţă.

Nu se interzic nici grăsimile şi nici glucidele, doar trebuie alese cele bune, de tipul grăsimilor nesaturate, cerealelor integrale, legumelor şi fructelor. De asemenea, pentru a slăbi de unde trebuie, dieta mediteraneeană recomandă adăugarea unui pic de efort fizic, menit să completeze alimentaţia.

Cine a inventat dieta mediteraneeană

Oamenii care locuiau în jurul Mării Mediterane urmau această dietă care, odată cu trecerea timpului, a devenit un mod de viaţă pentru ei.

A fost descoperită de Ancel Keys, unul dintre primii specialişti în nutriţie.

Acesta a făcut un studiu detaliat asupra obiceiurilor alimentare din şapte ţări de pe trei continente, în perioada anilor `60.

În urma acestui studiu a ajuns la concluzia că locuitorii din Grecia, dar în special cei din insula Creta aveau cele mai scăzute rate de mortalitate cauzate de afecţiunile cardiace datorită regimului alimentar.

Peşte la cuptor (pentru 4 persoane)

1 kg de peşte sabie
3 roşii bine coapte
2 legături de ceapă tăiate
2 căţei de usturoi
1 legătură de pătrunjel mărunţit
6 linguri de ulei de măsline
2 linguri de miez de migdale mărunţit
2 foi de dafin
Sare şi piper după gust

Spălaţi bine peştele, tăiaţi-l file şi presăraţi sare şi piper.

Puneţi-l într-o cratiţă cu două linguri de ulei de măsline şi adăugaţi şi foile de dafin.

Căliţi ceapa şi usturoiul folosind restul de ulei de măsline, iar apoi adăugaţi roşiile şi fierbeţi totul cinci minute.

Când sosul este gata, turnaţi-l peste peşte, presăraţi pătrunjelul mărunţit şi adăugaţi un pahar mic cu apă.

Apoi puneţi totul la cuptor pentru 40 minute la o temperatură de 180 de grade C.

Spre final, adăugaţi şi miezul de migdale.

Copiii primesc de cele mai multe ori modele negative de alimentaţie, de aceea părinţii ar trebui să le ofere o dietă echilibrată de când sunt mici
Irene Marazioti, nutriţionist

20% reprezintă procentul de reducere a riscului de deces timpuriu pentru cei care urmează dieta mediteraneeană.