Doar o treime din români sunt îndatoraţi

Majoritatea împrumuturilor sunt de valori mici Aproape 5,4 milioane de români au apelat la o formă de împrumut în ultimii ani. Dintre aceştia, aproape un milion au semnat două sau mai

Majoritatea împrumuturilor sunt de valori mici

Aproape 5,4 milioane de români au apelat la o formă de împrumut în ultimii ani. Dintre aceştia, aproape un milion au semnat două sau mai multe contracte.

În ciuda aparenţelor, românii nu se îndatorează de plăcere. Meseria de debitor le este proprie mai ales celor care au descoperit cum se poate fenta sistemul din "venituri".

Doar 29% din români contractaseră un împrumut până la începutul acestui an, conform unui studiu dat publicităţii de Asociaţia Societăţilor Financiare - ALB România. Cercetarea reprezentativă la nivel naţional a fost realizată la sfârşitul anului trecut de Grupul de Economie Aplicată (GEA), dar informaţia este în bună măsură de actualitate. Creşterii creditului privat real a fost de 39% în şase ani.

"Multe credite au fost luate pe baza unor venituri de altă natură decât cea salarială, ceea ce explică pe de o parte explozia creditulu, iar pe de altă parte creşterea gradului de îndatorare a celor care au mai mult de un credit", subliniază Liviu Voinea, directorul executiv al GEA.

Cine a luat bani o dată mai ia şi a doua oară

Deşi nu putea fi surprinsă evoluţia creditării, după înăsprirea condiţiilor de acordare a împrumuturilor bancare, în opinia specialistului, concluziile studiului rămân valabile şi după şase luni. "În mod evident, majoritatea împrumuturilor sunt încă în derulare.

La momentul la care am realizat sondajul, mai mult de 10% din repondenţi intenţionau să facă un credit sau să ia un nou împrumut", completează Liviu Voinea.

O situaţie care a pus pe jar Banca Naţională în primăvara acestui an este confirmată de studiu.

Bani pentru întreţinere

Aproape 20% din solicitanţii de finanţare aveau mai multe împrumuturi în paralel. Pentru muţi dintre cei ce apelează la o formă de împrumut, banii sunt o necesitate dictată de nevoia de a acoperi necesităţi imediate, cum ar fi achiziţionarea unui bun de folosinţă îndelungată, achitarea unei datorii sau plata unor restanţe la factura de utilităţi.

Marea majoritate a împrumuturilor sunt de valori mici. Împrumuturile sub 1.000 lei reprezintă 26%, urmate cu 22% de cele între 1.000 şi 3.000 de lei. Realizatorii ne-au declarat că sondajul a scos în evidenţă un aspect inedit pentru piaţa financiară.

Bani pentru maşini şi case

Sistemul bancar este concurat de Casele de Ajutor reciproc, acestea fiind a doua categorie de finanţatori pentru persoanele cu venituri reduse.

Băncile şi companiile de leasing reprezintă principalul ofertant de lichidităţi de valori mari. Împrumuturi de valori între 3.000 şi 6.000 de lei au optat 21,5% din repondenţi, iar sume cuprinse între 6.000 şi 9.000 de lei au solicitat 8,7%.

Doar 18,5% au primit un împrumut de peste 9.000 de lei. Suma specificată a fost aprobată pentru 67% din cei care au solicitat un credit, 25% primind o sumă mai mică. "Studiul transmite mesaje cu implicaţii atât pentru jucătorii din piaţă, care îşi conturează ofertele în funcţie de cererea pieţei, cât şi pentru autorităţile de resort, în sensul eficienţei cadrului legal de reglementare a serviciilor financiare nebancare, în general şi a creditului de consum, în special", a menţionat Jean-Claude Boloux, preşedintele ALB România.

ALB România concentrează 93% din piaţa.piaţa de leasing şi credit de consum. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.237 de persoane din 100 de localităţi. Marja de eroare este de +2,8%.

De ce se împrumută românii

- achiziţionarea de bunuri

- de folosinţă îndelungată - 58%

- nevoia de lichidităţi pentru a depăşi

- o lipsă temporară de bani - 20%

- nevoi urgente - 18%

- plăţi, alte datorii - 9%

- achitarea facturilor la utilităţi - 5%

- pentru tratament medical, probleme personale, îngrijirea unui copil etc - 5,2%