Grădinarul devenit businessman

Loránd Szász, 28 de ani, a plecat la muncă în Portugalia ca grădinar şi s-a întors în ţară cu o idee care l-a transformat în om de afaceri de succes. Întors în ţară, Loránd Szász a înfiinţat la Cluj o firmă de consultanţă în afaceri, după o idee preluată din străinătate.

În 2002, Loránd Szász a plecat într-o vizită în Portugalia, la invitaţia unui prieten. S-a îndrăgostit de ţară pe loc, de climă, de oameni ­„M-am întors în România să-mi continui studiile, dar n‑am reuşit să-mi iau gândul de la o posibilă viaţă mai frumoasă în însorita Portugalie. Aşa că după câteva luni am «îngheţat» anul, mi-am făcut bagajul şi am urcat într-un autobuz care urma să mă ducă în Porto", îşi aminteşte tânărul.

Mai citeşte şi:

Premii pentru aşii României din universităţile străine

„Părinţii mei s-au împrumutat ca să pot să plătesc biletul. În Portugalia am început de jos, ca şi grădinar, era singurul job pe care am reuşit să-l obţin fără să ştiu limba şi fără să am studii superioare terminate", a adăugat Loránd. De la grădinărit a ajuns în întreţinere, de acolo la bucătărie, din bucătărie la recepţie şi de la recepţie la secretariat. În mai puţin de 3 ani a trecut prin 10 slujbe diferite. La a zecea a avut noroc.„Pe vremea când eram ajutor de administrator într-o firmă am auzit de un post liber la cea mai mare firmă de business coaching (consultanţă pentru oameni de afaceri - n.r.) din lume, care căuta un asistent manager în biroul din Porto", a completat el. Încrezător, s-a prezentat la interviu şi a fost angajat. „De acolo a început cariera mea în business coaching. În puţin timp, am ajuns de la asistent manager la manager de dezvoltare a firmei, după care la trainer (instructor- n.r.)", a mai spus Loránd. N-a mai reluat niciodată cursurile deoarece, spune el, a aflat că nu îl ajutau foarte mult şi s-a axat mai mult pe formarea profesională în domeniul în care activează.

În Portugalia s-a căsătorit cu o portugheză, Vania Soares. „Pe scumpa şi frumoasa mea soţie am cunoscut-o pe când eram ajutor de bucătar. Am fost într-o tabără de vară cu mai mulţi tineri şi am reuşit să-i captez atenţia fiind singurul băiat blond cu ochi albaştri din zonă", se amuză Loránd. A început o poveste de dragoste frumoasă şi romantică de trei ani, care a culminat cu o nuntă de vis în vara anului 2007 în Porto, pe un vapor care i-a plimbat pe râul Douro. „Poate vă întrebaţi cum a reuşit un ajutor de bucătar imigrant să cucerească o frumoasă portugheză. Soţia mea mi-a spus mai târziu că au fost gesturile micuţe pe care le făceam. Un buchet de flori, o felicitare făcută acasă şi alte gesturi care au făcut toată diferenţa."

Acasă dă lovitura

În 2007, cei doi s-au căsătorit, iar în 2008 au decis să vină în România, deoarece acolo existau deja multe firme de coaching, pe când în Cluj nu era niciuna. „Mi s-a părut interesantă oportunitatea şi în 2008 i-am spus soţiei mele despre această posibilitate. Ea a fost de acord şi pe 4 iunie 2008 am încărcat tot ce aveam într-o dubiţă şi am venit în România, pentru ca în noiembrie 2008 să deschid firma", îşi aminteşte tânărul. Cifra de afaceri a fost mereu în creştere, din 2008, de la demararea afacerii. Astfel, în primul an, compania condusă de clujean a înregistrat o cifră de afaceri de 1.575 de lei, în 2009 a avut 75.639 de lei, iar în 2010 a ajuns la 143.400 lei. „În 2011 ne-am propus să ajungem la 250.000 de lei şi, de asemenea, la un număr de patru angajaţi, acum fiind doar doi", spune el.

Lecţia din copilărie

Loránd a copilărit la Fiţcău, lângă Reghin. „Lecţia cea mai importantă pe care am învăţat-o aici a fost să iubesc şi să respect munca. Mic copil fiind, mergeam cu bunicii şi părinţii la adunat de fân, la pus de cartofi, la strâns de porumb şi alte munci ale câmpului. Aveam grijă de vaci, tăiam lemne şi păstoream capre. Acele lucruri pe care mulţi tineri din ziua de azi o fac virtual pe Facebook, în jocul FarmVille", a povestit Loránd. Tatăl său a fost repartizat cu serviciul la Zalău, unde s-au mutat apoi cu toţii.

„Iniţial a fost un şoc total pentru mine. Am ajuns, de la cel mai bun din clasă, la ultimul din clasă. De la premiant la batjocorit. Crescusem într-un sătuc unde 99,50% erau maghiari, doar pădurarul era român. Cerinţele şcolare de la ţară erau total diferite de cele de la oraş, din Zalău. Însă, cu mult efort, în mai puţin de un an am ajuns din nou premiant. Acolo am stat patru ani, după care tata a fost trimis în Dej, unde am stat încă doi ani, după care am mers la liceu în Cluj-Napoca, iar după asta a urmat facultatea." Dar nu studiile l-au ajutat în viaţă, ci mai degrabă orientarea pragmatică şi învăţatul din mers. Şcoala nu a mai reluat-o niciodată. „Am ajuns la concluzia că oricare din cursurile pe care le începeam nu -mi aduceau un plus de valoare în viaţa profesională. Aşa că am renunţat şi m-am axat pe cărţi de afaceri şi cursuri extraşcolare", a povestit Lorand.

A adoptat o fetiţă din Africa

Cea mai mare investiţie în firma lui, Coaching4You, a fost cea de timp. „Având în vedere că este vorba de o firmă în domeniul serviciilor, investiţiile iniţiale nu sunt mari: dotare sediu, materiale promoţionale, materiale de lucru, suport pentru cursuri", povesteşte tânărul, adăugând că la început, domeniul fiind nou în ţara noastră, a trebuit să creeze conţinut în limba română: crearea de prezentări power point pentru traininguri, toate de la zero, crearea de proceduri pentru firmă, crearea de sisteme prin care să fie organizate evenimente.

Anul trecut, coacherul a susţinut seminarii în mai multe oraşe, o conferinţă mare de Business Networking,  peste 250 de ore de training în firme (cu agenţi de vânzări/angajaţi/midle şi top management,  peste 450 de ore de coaching cu clienţi şi a participat la peste 10 alte evenimente ca şi speaker invitat.

Lorand, alături de soţia sa, în vacanţă

Saoudata, din Burkina Faso

Soudata corespondează regulat cu părinţii ei adoptivi din România

Şi-a găsit împlinirea şi în viaţa de familie şi, pentru că au simţit nevoia să facă o faptă bună pentru un copil, cei doi s-au gândit să ­ad­­opte. Alături de soţia sa, Loránd a adoptat o fetiţă de 13 ani din Burkina Faso, Africa. „Fetiţa noastră «adoptată» se numeşte Saoudata şi are 13 ani. Am adoptat-o printr-un proiect al unui ONG numit ADRA, care constă în angajamentul nostru pe termen lung de a sponsoriza un copil", a povestit Loránd. Practic, ei plătesc suma de 10 euro pe lună, care îi asigură fetiţei internat, cantină, rechizite şcolare şi medic la un colegiu particular. „Ca să vă faceţi o idee, salariul minim în Burkina Faso este de 22 de dolari. Este o sumă atât de mică pentru noi, dar care face o atât de mare diferenţă în viaţa acestei fetiţe", a mai spus el.

Corespondenţă între continente

În mod normal, nu există o implicare majoră în acest proiect, deoarece e suficientă doar achitarea acestei sume lunar. „Dar noi am vrut să ştim mai multe despre persoana pe care o ajutăm, aşa că am cerut ONG-ului să ne dea numele persoanei şi datele de contact. Aşa am început să corespondăm cu «fetiţa noastră». În acest moment corespondăm destul de des cu ea, îi trimitem poze, cadouri şi ea ne trimite desene, poze şi ne spune cum se descurcă la şcoală", a explicat tânărul. De Crăciun, cei doi tineri i-au trimis fetiţei câteva rechizite şcolare, câteva poze, dar şi dulciuri. Nu pot trimite foarte multe lucruri, pentru ca ceilalţi copii să nu se simtă diferenţiaţi.

N-a fost singura acţiune de caritate a lui Loránd. În luna decembrie a anului trecut, el a organizat un seminar pentru clienţii săi, la care participanţii au avut acces nu contra unor sume de bani, ci prin donaţii, în principal alimente, dar şi alte produse utile, dăruite unui număr de opt fete de la casa de tip familial „Maria & Gabriel" din Cluj-Napoca.

"Părinţii meis-au împrumutatca să potsă plătesc biletulspre Portugalia."
Loránd Szász afacerist