Românii din regiunea Cernăuţi, şapte veacuri de suferinţă. “În societatea ucraineană există o mare ură faţă de români"
0
Declaraţiile lui Sergey Deev, secretarul Congresului Civil-Constituţional Ucrainean, readuc în prim-plan problema comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi, zonă care aparţine Ucrainei. Deev a avertizat că, susţinută de NATO, România face pregătiri pentru a anexa Bucovina de Nord.
Regiunea Cernăuţi a fost creată pe 7 august 1940, în urma alipirii de către Uniunea Sovietică a părţii de nord a Bucovinei cu ţinutul Herţa şi cu cea mai mare parte a judeţului Hotin din Basarabia.
Regiunea se compune din 11 raioane şi are o populaţie de 919.000 de locuitori, din care aproximativ 20 % sunt români. La recensâmântul din 2001, ucrainenii au spart în două acest procent, în statisticile lor figurând circa 13 % români şi aproximativ 7 % moldoveni. În trei din cele 11 raioane populaţia cu origini româneşti este majoritară: Herţa (93,8 %), Noua Suliţă (64,3 %) şi Adâncata (51,4 %).
Ucraina se teme că România va anexa Bucovina de Nord
Oraşul Cernăuţi, cel mai important din regiune, a fost atestat documentar la 8 octombrie 1408, într-un document semnat de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), iar din 1775 a făcut parte din Imperiul Habsburgic. În 1849, oraşul Cernăuţi a căpătat titulatura de capitală a Ducatului Bucovina, iar în 1918, odată cu dezmembrarea Austro-Ungariei, a devenit parte a României. I se spunea "mica Vienă" şi era al treilea oraş (ca populaţie) din România interbelică, după Bucureşti şi Chişinău.
În 1940, oraşul a fost ocupat de Armata Roşie împreună cu nordul Bucovinei şi alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. După dezmembrarea URSS, regiunea Cernăuţi a devenit parte a Ucrainei independete, cu tot cu românii aflaţi în zonă.
"Mai rău ca pe vremea fostei URSS"
Românii din regiunea Cernăuţi se plâng că statul ucrainean nu le respectă drepturile şi că sunt priviţi ca o permanentă ameninţare. Sergiu Barbuţa, un tânăr de 22 de ani, student la istorie şi originar din satul ucrainean Costiceni (raionul Noua Suliţă) declara, în urmă cu un an, pentru "Adevărul": "Aş caracteriza relaţiile ucraineano-române ca relaţii reci, cu trăsături dezavantajoase pentru minorităţile naţionale. În societatea ucraineană există o mare ură faţă de români, acest cuvânt are chiar o semnificaţie negativă. Românii din Ucraina sunt consideraţi un pericol mare, li se închid şcolile care mai funcţionează sau se introduce clase ucrainene în şcolile româneşti. Aşa vom devein ucrainizaţi sau pe de-a locuri rusificaţi".
Mai mult, românii din Ucraina spun că, în anumite privinţe, situaţia lor este mai rea decât în perioada Uniunii Sovietice. "Situaţia comunităţilor româneşti din Ucraina se înrăutăţeşte de la o zi la alta şi s-a înrăutăţit considerabil de la proclamarea independenţei statale a Ucraieni. În anii comunismului, în şcolile naţionale, toate materiile se predau în limba maternă a elevilor, în afară de limba de stat şi limba străină. Acum, în şcolile noastre, în afară de limba şi literature ucraineană şi limba străină, încă vreo cinci materii sunt predate în limba ucraineană. Situaţia şcolilor româneşti este mai rea decât în perioada fostei URSS", declara, în 2009, scriitorul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei "Casa Limbii Române" din Cernăuţi, într-un interviu din "Formula AS".
VIDEO Masacrul de la Fântâna Albă, îngropat de KGB: peste 2000 de români ucişi de trupele sovietice
Se încarcă comentariile...
