Prezidentiabili de pripas fac coada la poarta Cotrocenilor

Editia a V-a a alegerilor prezidentiale, jubiliara, i-am putea zice, are, fata de precedentele, o singura schimbare la fata, dar una extrem de importanta: printre aspirantii la Cotroceni nu se mai

Editia a V-a a alegerilor prezidentiale, jubiliara, i-am putea zice, are, fata de precedentele, o singura schimbare la fata, dar una extrem de importanta: printre aspirantii la Cotroceni nu se mai numara Ion Iliescu, castigator detasat in trei tururi si finalist in al patrulea. In rest, se constata aceeasi inghesuiala pe culoarul ce duce spre ravnitul fotoliu. Si tot ca si in celelalte editii, in competitie alearga, alaturi de candidati cu sanse, tot felul de personaje pitoresti, fara suflu, manate doar de ambitia de a-si putea inscrie pe cartea de vizita formula menita sa dea lustru: "candidat la Presedintia Romaniei". Deschizatorul de lista a aparut din judetul lui Eminescu: juristul VICTOR NITU, de la Spitalul "Mavromati" din Botosani. Omul vrea sa infaptuiasca, in buna traditie a locurilor din care a tasnit cumplita revolta taraneasca din 1907, "o rascoala comunitara": la aproape un veac de la acel moment, noua rascoala a lui Nitu preia o seama din ideile de dreptate sociala de atunci, beneficiarii lor fiind de asta-data pensionarii, somerii, bolnavii cronici. In spiritul vremurilor de azi, omul ce inalta steagul rascoalei si stema cu pistol cu teava indoita promite un campionat mondial de fotbal in resedinta de judet, o universitate-gigant si un oras al celor de varsta matusalemica. Incitat de acest anunt din august 2003, la circa o saptamana, se inscrie in batalie un "om al ordinii" de pe malul marii: Gheorghe Dinu, fost ofiter pe la "Doi si-un sfert". Fostul militian si expert in criminalistica nu vrea sa urce pe rand treptele politicii, precum altii: consilier, primar ori parlamentar (socotite "lucruri marunte"), ci, la 49 de ani, e hotarat sa sara direct in scaunul de la Cotroceni, de unde socoate ca ar putea introna domnia legilor. Ghinion insa, intre timp se afla ca justitiarul are si el un dosar penal, pentru evaziune fiscala. Cam pe vremea aceea, si pe fostul presedinte Emil Constantinescu il batea gandul sa-si mai incerce o data fortele pentru Cotroceni, dezvaluind acest lucru intr-o formulare cu care i-a lasat pe multi in ceata: "Daca e sa va dau un raspuns direct, raspunsul este da. Dar, daca este sa luam in ansamblu ideea de candidatura, evident, trebuie sa tin cont de mai multe aspecte". Reflectand mai adanc la "aspecte", Emil Constantinescu a ajuns, zilele trecute, in preajma apropiatei fuziuni dintre PNTCD si AP, la concluzia ca raspunsul este nu. In aceasta ambianta, si-a facut aparitia in prim-planul scenei politice romano-americanca LIA ROBERTS. Dupa cateva intalniri cu inalte fete politice, inclusiv cu titularul Cotrocenilor, ea si-a anuntat dorinta de a fi succesorul lui Ion Iliescu, incurajata, zice-se, si de datele unui sondaj de opinie. A aparut relativ frecvent in mass-media, s-a aflat la universitati de vara, precum aceea de la Izvoru Muresului (a romanilor de pretutindeni), unde n-au chemat-o doar necesarele contacte preelectorale, ci si nostalgia vremurilor cand in tabara studenteasca de aici a castigat titlul de Miss. Dupa cateva runde de tatonari, candidata de import a refuzat sa concureze sub culorile partidului lui Dan Voiculescu, preferand statutul de independent. Candidatura Liei Roberts, anuntata de unele publicatii drept "prima a unei femei", a scos-o din sarite pe GRATIELA BARLa, avocat. Ea a reamintit uitucilor ca, acum 4 ani, nu s-a sfiit sa se ia la tranta cu barbatii-concurenti, facand o figura mai frumoasa decat unii dintre ei: a obtinut... 0,55 la suta din voturi. Decisa sa paseasca si acum in confruntarea electorala, ea s-a simtit obligata sa atraga atentia opiniei publice ca un eventual succes al Liei Roberts "ne-ar trage prea departe de Comunitatea Europeana, comunitate care isi doreste ca Romania viitorilor patru ani sa fie un partener, si nu un cal troian". Prin februarie a.c., un patron de restaurant din Alba Iulia, pe numele sau VIOREL BUMBU, a devenit primul tigan inscris intr-o cursa prezidentiala in Romania. Desi parintii lui nu stiu carte, Bumbu si fratii sai au ajuns la un statut social respectabil. "Sunt un tigan adevarat si nu vad de ce romanii nu m-ar vota", se incurajeaza singur candidatul rom. PNTCD-ul lui Victor Ciorbea n-a vrut sa ramana nici el in afara competitiei pentru Cotroceni. Dupa lupte fratricide, taranistilor li s-a parut ca au gasit omul potrivit spre a bate cu tarie in poarta Cotrocenilor: Constantin Timoc, un roman care a trait mai bine de 35 de ani in SUA. Ciorbea declara multumit ca noul venit in partid dadea un viguros semnal "ca PNTCD exista si atrage" si-si declara intreaga disponibilitate pentru ca "o asemenea personalitate" sa fie valorificata din plin. Dezastrul de la locale a rasturnat insa aceste intentii: Ciorbea a pierdut fotoliul de presedinte al partidului, iar Timoc, resemnat, s-a intors in tara de adoptie. Cu un nou presedinte de partid, Gheorghe Ciuhandu, primar de Timisoara ales din primul tur, si cu Constantinescu iesit din carti, mai multe filiale taraniste s-au gandit la candidatura lui Ion Caramitru, de care legau sperantele de redresare politica: "Este un contracandidat serios (pentru PSD si Alianta DA - n.n) care ridica sansele PNTCD de a depasi acest procent fatidic de 5 la suta pentru intrarea in Parlament". La vremea cand Alianta PNL-PD nu se cristalizase nici macar pe hartie, liberalii il anuntasera deja pe liderul lor, Theodor Stolojan, drept candidat la Presedintie. In acelasi timp, democratii planuiau sa arunce in lupta fie pe Basescu, fie pe Boc, dupa cum anuntase un parlamentar PD mai limbut (sever sapunit apoi pentru indiscretia sa). Apropierea dintre cele doua partide, finalizata cu incheierea unei aliante politice, a lamurit pe de-a-ntregul lucrurile in aceasta zona: Stolojan a ramas candidat unic pentru Cotroceni al liberal-democratilor. Umanistii lui Dan Voiculescu, pe vremea cand socoteau ca au vantul in panze, s-au grabit sa anunte ca merg singuri in alegeri si ca au propria lor propunere pentru Cotroceni. Dupa oarecare suspans, s-a aflat si numele la care se gandisera, cel al lui Codrut Seres, om politic ce parea sa se incadreze cel mai bine unuia dintre sloganurile preferate ale partidului: "Ofensiva tinerilor". Dupa alianta cu PSD, Seres a primit un consolator loc de vicepremier intr-un eventual guvern PSD-PUR. Pe lista romano-americanilor dornici sa ajunga la Cotroceni s-a adaugat curand inca un nume: Eminenta Sa parintele Juris dr. AUREL RaDULESCU, vicar general si lider spiritual al Bisericii Romane din America, de sub jurisdictia canonica a Patriarhiei Ecumenice. Presedinte al Partidului Renasterea Romaniei, Aurel Radulescu promitea inainte de toate modificarea Constitutiei. Ajuns la putere, ar fi propus reducerea numarului de parlamentari (2-4 pe judet), inlocuirea stampilei de vot cu semnatura personala si amprenta digitala pe buletinul de vot. Doua formatiuni politice au intarziat cel mai mult sa-si oficializeze candidatii la Presedintie: PSD si UDMR. Primul a amanat titularizarea, desi toata lumea era convinsa ca persoana manata in lupta nu putea fi alta decat liderul partidului, ADRIAN NaSTASE. Acesta a lasat suspansul sa pluteasca in opinia publica luni de zile, pigmentandu-l, din cand in cand, cu procentajele spre care suise treptat decizia sa de a incerca sa-i succeada lui Ion Iliescu: 95 la suta, 99 la suta si, in fine, suta la suta, vestea facuta publica in satul lui Labis, Malini. Dupa ce PSD si PUR au convenit sa fie din nou alaturi dupa un divort liber consimtit, Adrian Nastase a devenit candidatul unic al celor doua partide pentru Cotroceni. UDMR a decis abia pe 4 septembrie sa aiba propriul sau candidat la Presedintie. Frunda Gyorgy, competitorul traditional al Uniunii, a renuntat sa mai incerce si a treia oara trambulina spre Cotroceni. S-au ivit in loc 10 nume, propuse de diferite organizatii. Inclestarea finala n-a avut istoric: deputatul Tokay Gyorgy si senatorul Eckstein Kovacs Peter s-au retras din cursa, asa ca desemnarea lui MARKO BELA pentru candidatura Romaniei nu a mai interesat decat prin cifrele celor ce n-au socotit-o cea mai potrivita alegere. Finalistul neasteptat al editiei trecute a alegerilor prezidentiale, CORNELIU VADIM TUDOR, isi incearca din nou norocul. In 2000, impotriva pericolului reprezentat de presedintele PRM s-au coalizat pana si antiiliescienii cei mai cranceni, iar Occidentul a privit cu ingrijorare ascensiunea fratelui de cruce al lui Le Pen. Un nou personaj, aruncat recent in lupta, a starnit in presa oarece nedumeriri: Uniunea pentru Reconstructia Romaniei, considerat un partid al tinerilor, si-a desemnat drept candidat o personalitate de 60 de ani, MARIAN TATA, fost lider al Asociatiei Pro Democratia. In fine, Partidul Tinerilor a decis ca extravagantul deputat RAJ TUNARU sa-l reprezinte in competitia electorala, sustinut de tot felul de guristi. Pana la declansarea campaniei electorale mai este inca o luna si ceva. Mai mult ca sigur ca numelor insiruite mai sus li se vor adauga altele. Sondajele de opinie detaseaza din aceasta lista, oricat de mult s-ar lungi ea, doar doua nume: Nastase si Stolojan.