FOTO Vine valul toxic de la unguri
0Unda de poluare cu substanţe otrăvitoare a ajuns deja la Dunăre, la intrarea în Serbia, iar astăzi este aşteptată să pătrundă în apele teritoriale româneşti. Autorităţile române sunt în alertă maximă. La Baziaş, la intrarea Dunării în România, echipe de biologi şi chimişti prelevează în permanenţă probe din apele fluviului.
Noroiul roşu toxic, deversat de la uzina de alumină de la Ajka (160 de kilometri vest de Budapesta), este tot mai aproape de România. Este o chestiune de ore până când unda de poluare din Ungaria va ajunge în apele teritoriale româneşti.
Mai citeşte şi:
Noroiul toxic a ajuns în Sebia
„Nu ştim când. Poate să fie dimineaţa sau după-amiaza în funcţie de cum evoluează debitul apei. Important este că, de o săptămână, nu s-a schimbat nimic în perimetrul Dunării şi după părerea mea nici nu se va schimba", a declarat David Csaba, directorul general la Administraţia „Apele Române".
El a mai spus că specialiştii monitorizează în permanenţă unda de poluare, iar din patru în patru ore fac analiza la indicatorii fizico-chimici generali şi la metalele grele din zona Baziaş. Ultimele analize, de ieri, ale apei Dunării din partea română arătau un PH de 7.9, acesta încadrându-se în limite normale.
Noroiul toxic, spălat în apele Dunării
Specialiştii de la „Apele Române" Mehedinţi au fost informaţi, ieri, de omologii lor din Serbia că unda de poluare cu substanţe toxice în urma accidentului ecologic din Ungaria a ajuns pe fluviu.
Specialiştii speră că până va ajunge în România unda toxică se va dilua. Pe de altă parte, medicii veterinari îi vor înştiinţa pe oameni cu privire la existenţa unor posibile substanţe toxice care ar putea afecta păsările, animalele şi peştii din Dunăre.
„Pescarii, dar şi oamenii din aceste localităţi vor fi înştiinţaţi ca în cazul în care se depistează substanţe toxice sau peşti morţi pe mal să le aducă la Direcţie pentru analize", a spus doctorul Sorin Jianu, şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare Mehedinţi.
Barajul de la Ajka riscă să se rupă din nou
De 48 de ore, sinistraţii din Kolontar şi Devecser, cele două localităţi care s-au aflat în calea noroiului toxic revărsat din bazinul uzinei de alumină de la Ajka, nu mai au somn. Peste 800 de oameni din Kolontar au fost evacuaţi, pentru că bazinul cu reziduuri toxice riscă să cedeze din nou.
Specialiştii au descoperit şi alte fisuri, o nouă deversare fiind oricând posibilă. Până şi Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a recunoscut acest lucru: jumătate din ţară riscă să se transforme într-o mlaştină acidă care ucide tot ce întâlneşte în cale. Panica s-a instaurat şi în comunele neafectate, după ce autorităţile i-au anunţat şi pe locuitorii din Devecser că în orice secundă pot fi evacuaţi.
„Probabilitatea ca digul să cedeze este mare. Nu putem aştepta acest lucru. Militarii deja lucrează la un nou baraj, însă e nevoie de timp", a spus şeful executivului maghiar.
Sprijin comunitar
La viitura de marţi după-amiază, doar şase la sută din conţinutul bazinului a ajuns în comunele Kolontar şi Devecser, însă a fost suficient ca şapte persoane să moară, 400 de case să fie distruse, sute de animale să moară. Specialiştii maghiari spun că în cazul în care digul o să cedeze, o cantitate de trei-patru ori mai mare va fi eliberată, iar aşezările din aval nu au nicio şansă să reziste în faţa viiturii.
În cursul zilei de astăzi, în zona calamitată din Ungaria vor sosi mai mulţi specialişti ai Uniunii Europene care vor stabili valoarea pagubelor, astfel încât să poată fi eliberate mai multe tranşe de bani din fondurile comunitare. Fiecare tranşă va valora câteva milioane de euro. Ungurii au stabilit că pagubele provocate de accidentul ecologic se ridică la 36-40 de milioane de euro.
A contribuit Andreea Ofiţeru
Cinci experţi UE, aşteptaţi la locul catastrofei
La solicitarea Ungariei, Uniunea Europeană a trimis la uzina de alumină de la Ajka cinci experţi în depoluare. Experţii, care provin din Germania, Austria, Belgia, Franţa şi Suedia, vor examina impactul asupra mediului, în special asupra terenului agricol şi a apei.
Catastrofa putea fi evitată
Rezervorul în care era stocat noroiul roşu toxic prezenta scurgeri de mai multe luni, susţine organizaţia neguvernamentală ecologistă Fondul mondial pentru protecţia naturii. Potrivit acesteia, accidentul ar fi putut fi evitat cu uşurinţă dacă responsabilii uzinei de alumină de la Ajka ar fi luat măsuri de astupare a fisurilor, înainte ca pereţii bazinului cu noroi roşu să cedeze.
O fotografie realizată în iunie 2010 arată că existau deja scurgeri de noroi roşu din rezervorul uzinei de alumină. Organizaţia ecologistă a avertizat asupra siguranţei acestui tip de rezervoare, cum este cel folosit la Ajka.
Noroiul roşu de lângă Tulcea
Locuitorii din satul Mineri suportă de ani buni efectele reziduurilor provenite de la fostul combinat de alumină din Tulcea
De generaţii întregi, localnicii din Mineri, un sat situat la şase kilometri de Tulcea, s-au obişnuit cu norul de praf roşu. Îl respiră, îl văd, îl simt prin toţi porii şi a devenit parte din viaţa lor.
Oamenii din Mineri sunt obişnuiţi cu frigul, cu ploaia, cu căldura, dar şi cu praful roşu. „Ploaia îl mai spală, dar în zilele zilele călduroase şi mai ales dacă bate vântul puţin îl respirăm pur şi simplu. Dar slavă Domnului că noi nu ne-am îmbolnăvit de plămâni sau alte boli", spune localnicul Iordan Spiru ( 56 de ani).
Cu ani în urmă, zic oamenii, beau apă roşie din fântâni, fără să se pună problema că s-ar putea îmbolnăvi. Acum, apa vine de la Tulcea, prin conducte. „Pe vremea lui Ceauşescu nu mai veneau televiziunile şi ziarele să ne întrebe. Atunci pur şi simplu nu aveai voie să spui cum era apa noastră cea de toate zilele", povesteşte nea Gheorghe.
Rufele întinse la uscat capătă tentă roşie, iar legumele din grădină se usucă. Roşiile se mănează, se plâng oamenii, încă din pârg. „Degeaba le udăm, mai rău le face la legume apa. Se face totul roşu în grădină, mai ales când bate vântul. Nu mai sunt nici fântâni, iar dacă ne opreşte apa de la Tulcea, cred că apelăm la fântânile vechi şi bem apă roşie. La 86 de metri, uitaţi, fântâna asta, este apă cu deşeuri, spune Tudorel Mihalcea.
„Muncim degeaba în grădină câteodată pentru că se usucă totul. Dacă bate vântul totul se face roşu şi nu mai ai ce face din toată munca pe care ai depus-o", spune şi tanti Vasilica. Femeia este mulţumită că acum au început să pună pământ şi folie peste zgură şi, spune ea, sunt mai feriţi de norul toxic.
Mirela Luca, Costel Constantinescu