Sute de cerşetori imploră mila craiovenilor
0
Terasele şi străzile oraşului sunt invadate de cei care stau cu mâna întinsă
Terasele din centrul Craiovei au devenit atracţia craiovenilor, dar şi a cerşetorilor care şi-au mutat „locul de muncă“ în apropierea meselor apetisante.
Este aproape imposibil ca atunci când mergi pe stradă sau te aşezi la o terasă să nu fii abordat de câte un cerşetor care îţi taie calea şi îţi cere bani. „Au devenit chiar stresanţi. Uneori le mai dau câte un leu, dar sunt din ăştia de etnie rromă care efectiv trag de tine. Dacă nu le dai, sunt în stare să-ţi dea în cap“, ne-a spus Mirela Graur, clientă a unei terase din centru. Cei mai inventivi, îşi iau copiii în braţe sau îşi ascund o mână sub bluză şi încep să se milogească, astfel încât este aproape imposibil să nu reuşească să smulgă câţiva bănuţi de la trecători. Dacă nu primesc, unii pleacă umili, iar alţii înjură.
„Vin zilnic şi trebuie să-i alungăm pentru a nu ne pierde clienţii. Şi pe noi ne deranjează, dar nu avem ce să le facem, pentru că ei revin”, a spus angajata unei terase de la Mercur. Sute de persoane, printre care mulţi minori, îşi duc zilele cerşind sau vagabondând pe străzile Băniei. Poliţiştii spun că aceşti oameni încearcă să-şi câştige existenţa fie pentru că sunt împinşi de situaţia financiară, fie pentru că preferă să-şi câştige traiul zilnic într-un mod cât mai comod, fără a avea un loc de muncă.
Cerşetorii navetişti
„Cei mai mulţi provin din familii dezorganizate, cu un singur părinte sau cu o situaţie financiară sub limita existenţei. În cazul persoanelor adulte sunt fie alcoolici, fie cu probleme psihice, fără adăpost“, spune comisar Adrian Căpraru, purtător de cuvânt al IPJ Dolj. Mai nou, cerşetorilor locali li s-au alăturat şi unii din alte zone ale ţării.
Conform unei statistici la zi, de la începutul anului au fost identificaţi 533 de cerşetori şi vagabonzi, faţă de 342 câţi erau în 2008. 25 la sută sunt minori, iar cei mai mulţi au vârste cuprinse între 12 şi 70 de ani. Alţi 101 au fost predaţi familiilor sau aparţinătorilor legali, faţă de 86 câţi au fost predaţi în 2008. De asemenea, anul acesta s-au întocmit 265 de procese verbale de constatare a contravenţiei în valoare de peste un miliard de lei vechi, amenda pentru cerşetorie fiind de 200 de lei, faţă de 300 de euro, cât este de exemplu în Spania. Cei care nu au posibilitatea să-şi achite amenda, ar trebui să presteze muncă în folosul comunităţii, însă nu se întâmplă prea des acest lucru.
Deşi măsurile anti-cerşit par a fi consistente, aceşti oameni se reîntorc la viaţa lor de stradă, la întins mâna. Majoritatea sunt consumatori de alcool sau aurolaci şi au mai fost adunaţi de pe străzile oraşului, unde se întorc de fiecare dată când sunt trimişi către casă.
Stârpirea cerşetoriei nu prea are soluţii
„Acţiunile comunitarilor rămân fără rezultate, pentru că, atâta vreme cât cerşetorii vor primi bani de la trecători, vor reveni în intersecţii şi pe străzi, cu mâna întinsă”, este de părere craioveanul Dorel Firescu.
Soluţia cea mai eficientă de diminuare a cerşetoriei este refuzul oamenilor de a le mai oferi bani celor care apelează la mila publică, spun autorităţile. „Prevenirea cerşetoriei şi vagabondajului este una dintre direcţiile de acţiune ale poliţiei şi face parte din prevenirea şi combaterea infracţiunilor stradale la care s-a angajat noua conducere a IPJ Dolj”, a adăugat comisarul Adrian Căpraru.
Totuşi, o soluţie viabilă pentru stârpirea cerşetoriei este greu de găsit. Cerşetorii fac parte din decorul teraselor, iar oamenii le cunosc deja reacţiile, problemele şi tacticile. Mai cumpără un buchet de flori culese de cerşetori de prin rondurile oraşului, le mai lasă un leu, sperând că a doua oară nu-i vor mai vedea.
Se încarcă comentariile...
