Echilibristică pe buza prăpastiei

Riscuri Deciziile electorale şi populiste care au dus la creşteri salariale nesustenabile sunt considerate de  premierul Tăriceanu şi de guvernatorul Isărescu un pericol pentru economie. Prins între efectele crizei mondiale şi avalanşa revendicărilor sindicale, premierul Tăriceanu respinge creşterea salariilor, indiferent de costurile politice.               &#

Marile centre sindicale, CNS Cartel „Alfa”, BNS, CSDR şi CNSLR-Frăţia, ies astăzi în stradă cerând majorări salariale pentru mai multe categorii de bugetari.

Mărirea lefurilor  cu 50% în învăţământ a generat solicitări în cascadă din partea funcţionarilor publici, a cadrelor sanitare medii şi a medicilor. Primul-ministru refuză toate solicitările, afirmând după o întâlnire cu  Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, că majorarea salariilor va duce la “îngenuncherea economiei naţionale”.

Primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu a declarat, în urma şedinţei de ieri, de la PNL, că este decis să împiedice punerea în aplicare a legii care prevede majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50%, de la 1 octombrie.

Sindicatele nu cedează

„Am o responsabilitate pe care înţeleg să o duc până la capăt şi chiar dacă vor fi costuri politice vă declar foarte simplu şi direct că prefer ca PNL şi eu personal să suportăm aceste costuri. Nu cred că putem să acceptăm lipsa de responsabilitate”, a spus Tăriceanu.

El a adăugat că măsurile „electorale şi politicianiste” promovate de PSD şi PDL nu pot fi acceptate deoarece generează o criză majoră,  creşterea salariilor nefăcând „decât să ducă economia în impas, s-o îngenuncheze”. „Nu sunt dispus să patronez şi să-mi dau girul către o astfel de situaţie”, a afirmat premierul.

Sindicaliştii prezenţi azi în stradă sunt decişi să facă totul pentru obţinerea majorărilor cerute . “Nu cerem măriri din acest an, ci din ianuarie 2009”, a spus Marius Petcu, preşedintele CNSLR Frăţia şi liderul Federaţiei “Sanitas”.

Mugur Isărescu cere disciplină bugetară de fier

“E o lege pe care o putem repeta la nesfârşit, dar e momentul ca societatea românească să înţeleagă că o disciplină de fier pe care o solicită inflaţia scăzută este necesară în România, indiferent dacă este an electoral sau nu”, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

El a precizat că România nu îşi va putea permite să aibă o inflaţie cu o singură cifră în condiţiile unor solicitări de creşteri salariale “extrem de mari”. Iar indexările salariale nesustenabile” nu pot să păstreze rata inflaţiei în apropiere de media Uniunii Europene, necesară pentru adoptarea euro”. Mugur Isărescu s-a întâlnit cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, având ca principală temă de discuţie situaţia creată în urma solicitărilor de creştere salarială, lansate în ultima perioadă.

Unda de şoc vine spre estul Europei

Problemele pieţei financiare din SUA au început să se facă simţite încă din anul 2006, când creditorii au raportat primele pierderi ca urmare a expunerii la obligaţiunile bazate pe creditele ipotecare.

Criza creditelor a izbucnit însă un an mai târziu, când preşedintele Rezervelor Federale ale SUA, Ben Bernanke, a anunţat că băncile ar putea pierde până la 100 miliarde de dolari ca urmare a acestei expuneri la obligaţiunile cu grad ridicat de risc. De atunci suma a urcat până la aproape 1.000 miliarde de dolari pierderi raportate de băncile din întreaga lume. Primele efecte ale crizei financiare s-au făcut simţite şi în Europa, în septembrie 2007, când banca britanică Northern Rock a fost la un pas de faliment după ce deponenţii şi-au retras masiv fondurile.

În lipsa unui cumpărător, guvernul de la Londra a fost nevoit să naţionalizeze banca. Asta după ce banca germană IKB a fost prima instituţie financiară europeană care a anunţat, în luna iulie 2007, că a fost afectată de criza creditelor ipotecare din SUA.

UE: naţionalizările se ţin lanţ

Însă abia după un an au început să se facă simţite cu adevărat efectele seismului financiar cu epicentrul pe Wall Street, iar guvernele europene au dat startul unui val de naţionalizări pentru ­a-şi salva băncile de la faliment şi pentru a proteja depozitele populaţiei.

Oficialii din Luxemburg, Belgia şi Olanda au decis să naţionalizeze parţial grupul Fortis pentru a-l salva de la un faliment iminent. În acelaşi timp, guvernul britanic  a  naţionalizat creditorul Bradford & Bingley (B&B), iar oficialii islandezi au decis să preia controlul uneia dintre cele mai vechi instituţii financiare ale ţării, Glitnir Bank.

Creditorul Hypo Real Estate a anunţat acum câteva zile că „se luptă pentru supravieţuire“, iar guvernul german a decis să acorde băncii o finanţare de 50 miliarde de euro pentru a o salva de la faliment. Cotaţia acţiunilor Hypo Real Estate scăzuse cu 54% la bursa germană.

Euro, la pragul de 4 lei

Casele de schimb valutar - atât ale băncilor, cât şi cele particulare - au afişat ieri, la prânz, cotaţii de peste 4 lei/euro la vânzare, pe fondul unei cereri masive de monedă europeană.

Cursul oficial afişat de Banca Naţională a urcat la 3,97 lei/euro, ceea ce înseamnă o depreciere cu aproape 10% faţă de media cotaţiilor de luna trecută. Între timp, cererea pentru cumpărarea de euro la casele de schimb valutar din Bucureşti a crescut cu aproximativ 20%, comparativ cu ceea ce se întâmpla în urmă cu 7-10 zile.

 Dolarul american este cotat, de asemenea în creştere accentuată, la 2,77-2,97 lei. Reprezentanţii caselor de schimb afirmă că a crescut “nu atât valoarea tranzacţiilor, cât numărul de persoane care cumpără euro comparativ cu clientela de acum o săptămână sau două”.

Demonstraţie

La mitingul organizat astăzi, de Ziua Mondială a Muncii Decente sunt aşteptaţi să participe 15.000 de sindicalişti din toate colţurile ţării.

Marş în jurul Palatului parlamentului

Acţiunea va începe la ora 10.00, în Piaţa Constituţiei din Bucureşti, de unde sindicaliştii din cele patru mari centrale sindicale - CNS Cartel “Alfa”, BNS, CNSLR-Frăţia şi CSDR - vor mărşălui în jurul Palatului  Parlamentului pe următorul traseu: Bdul Libertăţii - Bdul Naţiunilor Unite - Str. Izvor - Pţa Arsenalului - Calea 13 Septembrie – Bdul Libertăţii. Marşul se va încheia la ora 16.30. 

Ce revendicări au sindicatele

Marius Petcu (foto), liderul Federaţiei “Sanitas” cere măriri salariale de 60% pentru cadrele medicale medii, de la 1 ianuarie 2009.

Profesorii solicită majorări salariale de 50% de la 1 octombrie.

Funcţionarii publici, afiliaţi Federaţiei Sed Lex, pretind măriri ale lefurilor de 50%, de la 1 noiembrie.

Centralele sindicale doresc un salariu minim de 900-1.000 de lei.

Medicii vor salarii mai mari şi o politică bugetară unitară.