Universitatile romanesti vor fi ierarhizate

Intr-un viitor apropiat, liceenii Romaniei vor avea la dispozitie un instrument extrem de util in procesul de selectie al universitatii. Luand exemplul numeroaselor tari cu traditie in domeniu,

Intr-un viitor apropiat, liceenii Romaniei vor avea la dispozitie un instrument extrem de util in procesul de selectie al universitatii. Luand exemplul numeroaselor tari cu traditie in domeniu, Romania va avea si ea un top al institutiilor autohtone de invatamant superior, top menit sa-i orienteze pe beneficiari (liceeni, studenti, agenti economici), dar si sa creasca prestigiul universitatilor. Aceasta pentru ca institutiile de invatamant superior doresc sa raspunda cat mai bine criteriilor de evaluare, le vor lua drept tinte in perioada urmatoare si, poate-poate, vor reusi cateva sa intre si in cea mai cunoscuta clasificare a universitatilor pe plan mondial: Top 500 Shanghai. "Se estimeaza ca in 2012 univer-sitatile noas-tre vor gazdui cu pana la 30% mai putini studenti. Asa ca insasi existenta institutiei de invatamant superior va depinde de conducerea si dezvoltarea sa", a mentionat Paul Serban Agachi, unul dintre initiatorii proiectului de ierarhizare a universitatilor din Romania, lansat, recent, in cadrul unui seminar UNESCO-CEPES. ,Avem nevoie de un asemenea clasament pentru asigurarea vizibili-tatii externe si interne a universitatilor noastre", a comple-tat Panaite Nica, celalalt autor.
Primul top mondial al universitatilor s-a facut acum 45 de ani
Pe plan mondial, ideea realizarii unui sistem de ierarhizare a universitatilor a fost formulata cu 45 de ani in urma de catre Sir Arthur Norrington, fost presedinte al Trinity College, care propunea elaborarea unei liste in care universitatile sa fie clasificate in trei categorii din punct de vedere al standardului valoric, determinat de calitatea proceselor educationale. Aceasta idee a ierarhizarii institutiilor de invatamant superior a intampinat insa o puternica opozitie tocmai din partea universitatilor care, prin refuzul de a furniza informatiile necesare, au facut ca ideea sa nu poata fi pusa in practica. In timp insa, situatia s-a normalizat si clasamente ale universitatilor, atat pe plan local, cat si pe plan mondial, se realizeaza anual in tari precum Statele Unite ale Americii (cel putin 50 de publicatii fac cunoscute clasamentele celor mai bune universitati americane), Canada, China, Franta, Germania, Portugalia, Marea Britanie (unul dintre cele mai cunoscute topuri este cel publicat anual de Times, intr-un supliment educational). Dar cea mai raspandita si mai mediatizata ierarhie pe plan international este cea propusa de Universitatea Jiao Tong din Shanghai, cunoscuta sub denumirea de ,Clasificarea Shanghai". In cazul acesteia, evaluarea universitatilor se centreaza pe rezultatele cercetarii si pe calitatea stiintifica a corpului academic.
Criterii de ierarhizare a universitatilor romanesti
Cat priveste ierarhizarea institutiilor autohtone de invatamant superior, cei doi autori au propus o grila de evaluare, cu cinci mari grupe de indicatori. La capitolul ,rezultatele cercetarii stiintifice" (cu pondere 30% din punctajul total) vor fi luate in calcul, de pilda, articolele publicate in reviste indexate ISI, dar si rezultatele evaluarii CNCSIS. In ceea ce priveste "calitatea personalului didactic" (20% pondere), indicatorii sunt mai numerosi: personalul cu premii Nobel si Fields medals, personalul didactic cu alte premii internationale, ponderea profesorilor in totalul personalului didactic, ponderea conducatorilor de doctorat, precum si ponderea cadrelor didactice cu titlu de doctor. ,Calitatea educatiei" este cea de-a treia categorie mare de indicatori, cu pondere 25%, si cuprinde: absolventi cu premii internationale, ponderea studentilor care se angajeaza sau isi dezvolta propriile activitati intr-un an de la absolvire, ponderea studentilor la ciclurile 2 si 3 in totalul studentilor. "Dimensiunea institutiei" contribuie cu zece procente la punctajul total, evaluarea urmarind, de pilda, numarul de studenti per personal didactic titular sau resursele financiare nete (fara alocatii bugetare si taxe de studii) per personal didactic. Ultimele cincisprezece procente sunt reprezentate de indicatorii care intra sub palaria mare a ,reputatiei academice a institutiei": reputatia academica internationala, mobi-litati ale studentilor si ale cadrelor didactice, relevanta in societate, concretizata prin consultanta si servicii catre societate, transfer tehnologic.