Uniunea franco-germana - alternativa la UE?

Oficialii francezi si germani evoca in ultimul timp, in declaratiile lor publice, posibilitatea crearii unei uniuni intre statele lor, care ar permite fuzionarea politicilor acestora in domenii cum ar

Oficialii francezi si germani evoca in ultimul timp, in declaratiile lor publice, posibilitatea crearii unei uniuni intre statele lor, care ar permite fuzionarea politicilor acestora in domenii cum ar fi relatiile externe, apararea, politicile economice si sociale si invatamantul. Proiectul se afla inca in stadiul teoretic, iar obstacolele in calea realizarii sale sunt foarte numeroase, cel mai important fiind dificultatea asigurarii controlului democratic asupra acestor masuri. Declaratiile politice au insa o miza imediata: influentarea negocierilor in curs asupra Constitutiei europene, ajunse intr-un impas. Daca Europa celor 25 ar fi amenintata de paralizie, Parisul si Berlinul ar continua singuri pe drumul catre o integrare mai profunda. Spania si Polonia, care doresc modificarea textului elaborat de Conventia pentru Viitorul Europei si blocheaza astfel dezbaterile, sunt in principal vizate de acest avertisment voalat al celor doi "mari". "Daca Europa celor 25 esueaza, ce-i mai ramane Frantei? Initiativa de apropiere franco-germana", a declarat premierul Jean-Pierre Raffarin, adaugand ca isi poate foarte usor imagina ca un comisar german ar putea reprezenta Franta in viitor. Acest lucru nu ar fi deloc de mirare, din moment ce, nu demult, presedintele Chirac i-a tinut locul cancelarului Schroeder in Consiliul European, iar relatiile dintre cele doua tari nu au fost niciodata mai stranse. Ideea unui nucleu dur european, care sa cuprinda Franta, Germania si Benelux, a mai fost avansata in 1994, de germani, insa a fost primita cu reticenta de Franta, care a suspectat Berlinul ca vrea sa impuna altora modelul federal german si sa izoleze Franta de Europa latina. Relansarea proiectului a fost favorizata de aceasta data de criza irakiana, care a demonstrat ca procesul extinderii europene nu va fi tocmai un joc de copii, dupa ce statele Europei centrale s-au raliat pozitiei SUA. Parisul si Berlinul au doborat astfel un tabu vechi de o jumatate de secol cand au facut front comun impotriva Washingtonului. In plus, cele doua state au strans si mai mult randurile cand au constatat ca vor avea de facut fata acelorasi probleme economico-sociale. In ciuda afirmatiei ministrului de Externe, Dominique de Villepin, ca apropierea de Germania este "singurul pariu istoric pe care nu-l putem pierde", oficialii francezi recunosc totusi ca opinia publica nu este inca pregatita pentru masuri radicale, iar in Germania dezbaterile se axeaza in prezent mai degraba pe finalizarea negocierilor asupra Constitutiei europene si pe clarificarea raporturilor cu SUA.