Se deschide a treia ediţie a Târgului Naţional de Turism Rural de la Albac

Peisaje extraordinare, excursii de neuitat şi bucate alese se găsesc în ofertele pensiunilor transilvănene din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara Veniţi la Târgul Naţional

Peisaje extraordinare, excursii de neuitat şi bucate alese se găsesc în ofertele pensiunilor transilvănene din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara

Veniţi la Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac, ediţia a III-a, în 8 şi 9 septembrie, pentru a degusta un adevărat "Cozonac cu moţ", pentru a vedea la faţa locului oferta bogată a pensiunilor din Munţii Apuseni, şi nu numai, pentru a face câteva excursii interesante în cele mai frumoase şi sălbatice locuri din ţară, dar şi pentru că merită să cunoaşteţi povestea oamenilor şi povestea locurilor din Transilvania.

Zona Munţilor Apuseni, un areal deosebit, cu potenţial enorm în domeniul turistic, dar lăsat, în mod nejustificat, aproape întotdeauna la urmă în planurile de dezvoltare pe termen lung, beneficiază, în ultimul timp, de o expunere din ce în ce mai accentuată.

Promovarea acestei regiuni ar duce, inevitabil, şi la dezvoltarea durabilă a turismului în această zonă şi ar putea constitui forţa motrice care să ducă la creşterea progresivă a interesului faţă de judeţele care înglobează părţi mai mari sau mai mici din suprafaţa lanţului muntos din vestul României.

Judeţul Alba deţine cea mai mare parte a Apusenilor şi, de aceea, responsabilităţile pe care şi le-a asumat au o influenţă covârşitoare asupra modului cum sunt percepute lucrurile la nivelul întregii suprafeţe împărţite de către Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara.

Printre ţintele de bază în realizarea unui bun mix de promovare, Consiliul Judeţean Alba, prin Serviciul Turism, a inclus organizarea unui important târg de turism în zonă, manifestare care să asigure nu numai promovarea celor două staţiuni turistice - Albac şi Arieşeni - dar şi atragerea interesului publicului către alte destinaţii de excepţie din regiune, cum ar fi Horea, Gârda de Sus, Scărişoara, Sălciua, Lupşa şi enumerarea ar putea continua.

Acest târg de turism a fost gândit, de la bun început, ca un eveniment care să aibă o importantă reprezentativitate naţională şi a fost găzduit de către comuna Albac, staţiune turistică şi locaţie ce oferă multe facilităţi absolut necesare organizării în bune condiţii a unei astfel de manifestări.

În plus, ca să atingă o nişă insuficient dezvoltată a manifestărilor expoziţionale româneşti, Târgul de Turism din Albac a fost conceput şi organizat mereu în aşa fel încât să promoveze constant şi eficient regiunile rurale, oferindu-le acestora posibilitatea de a se prezenta marelui public în adevărata lor lumină.

Competiţia este pe măsură

Anul acesta, Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac (TNTR - Albac) a ajuns la ediţia a treia, fiind printre foarte puţinele manifestări de gen ce ajung să fie organizate de trei ori consecutiv, fapt ce atestă interesul crescând al investitorilor, al turiştilor şi al publicului în general pentru regiunea Munţilor Apuseni.

Pentru această ediţie, Serviciul Turism a ales calea mai puţin folosită a intensificării concurenţei dintre regiunile istorice ale României şi a deschis târgul către operatorii din turism care doresc adevărata competiţie. Cel mai important lucru va fi păstrarea spiritului fiecărui participant la eveniment, astfel încât aspectele specifice tradiţionale ale fiecărei zone participante să confere TNTR - Albac o caracteristică aparte.

Agenţiile se înmulţesc

Unul dintre cele mai importante aspecte ce trebuie remarcate pentru a treia ediţie a Târgului de Turism Rural de la Albac, ce va avea loc în zilele de 8 şi 9 septembrie 2007, este faptul că organizatorii şi-au asigurat sprijinul a doi dintre cei mai puternici parteneri din turismul românesc.

Este vorba despre participarea Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi a Asociaţiei Naţionale pentru Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), care vin la această manifestare, devenită deja tradiţională în Munţii Apuseni.

În cifre, faţă de anul trecut, suprafaţa de expunere a TNTR - Albac ediţia a III-a, 8-9 septembrie, creşte cu circa 20 la sută. Numărul de agenţii de turism care vor participa pentru a lua contact cu oferta din Apuseni creşte de şapte ori, iar numărul de pensiuni din judeţul Alba care participă cu stand propriu se dublează, la eveniment având stand propriu chiar şi pensiuni din Harghita şi Hunedoara.

Zona Munţilor Apuseni, destinaţie rurală turistică de referinţă

Promovarea eficientă şi prezentarea facilităţilor pentru accesarea finanţărilor destinate dezvoltării turismului vor asigura acel vector necesar dezvoltării durabile, în viitor, a zonei Munţilor Apuseni, în paralel cu alte zone ce au devenit destinaţii turistice rurale de referinţă. Numai în acest fel, moţii nu se vor mai simţi marginalizaţi şi îşi vor putea etala ospitalitatea şi mândria de a fi locuitorii unei regiuni de basm.

Expoziţii meşteşugăreşti

În cadrul expoziţiei tradiţionale de meşteşuguri vor participa delegaţi din Gura Humorului şi Bistriţa-Năsăud, care se vor întrece cu cei din Albac, Arieşeni, Avram Iancu, Cugir, Horea şi Vadu Moţilor. Practic, la această ediţie, cu adevărat de importanţă naţională, numărul de standuri pregătit de organizatori s-a dovedit a fi aproape insuficient, numai în sala mare a TNTR - Albac fiind pregătite 32 de locaţii pentru expozanţi, la care se vor adăuga cele în aer liber, sau cele din pavilioanele meşterilor populari.

De asemenea, faţă de anul trecut, interesul participanţilor pentru asistarea la seminariile privind cererea şi oferta de turism specifice Munţilor Apuseni sau privind sursele de finanţare este extrem de mare. Practic, lectorii proveniţi de la ADR Centru şi Centrul Regional SAPARD, precum şi reprezentanţii ai trei bănci comerciale se vor adresa delegaţilor agenţiilor de turism din opt judeţe (respectiv din oraşele Bucureşti, Alba Iulia, Braşov, Buzău, Cluj-Napoca, Craiova, Oradea, Petroşani, Salonta şi Sebeş), dar şi factorilor de decizie din opt primării din Apuseni, a două primării din Hunedoara şi Maramureş şi a reprezentanţilor a încă opt organizaţii şi societăţi comerciale cu implicare în sectorul turistic.

Festival de artă şi tradiţie populară la Otopeni

Astăzi şi mâine se desfăşoară ultimele două zile ale celei de-a VI-a ediţii a "Festivalului de artă şi tradiţie populară românească-Otopeni 2007" organizat de Primăria Oraşului Otopeni, Centrul Cultural "Ion Manu", manifestare artistică ce are ca scop reînvierea, menţinerea şi perpetuarea tradiţiilor populare.

Pe parcursul celor trei zile (festivalul a început ieri, 7 septembrie), în Piaţa Primăriei Otopeni, pot fi admirate lucrările expuse de diverşi meşteri populari din domeniul ceramicii, sculpturii şi patiseriei şi toată lumea se poate bucura de concertele celor mai îndrăgite orchestre, ansambluri şi cântăreţi de muzică populară.

Unul dintre invitaţii de marcă, Orchestra Naţională de Folclor dirijată de maestrul Constantin Arvinte, va susţine, duminică 9 septembrie, începând cu ora 21.00, un concert extraordinar de muzică populară românească, evidenţiind încă o dată bogăţia tradiţiei folclorice româneşti.

Pe acordurile inegalabile ale celor 28 de instrumentişti ai Orchestrei, spectatorii vor face o incursiune în folclorul autentic românesc din toate zonele ţării, invitându-vă să vă bucuraţi de această incontestabilă bogăţie a României.

Maestrul Constantin Arvinte, unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori folclorişti şi compozitori ai timpurilor noastre, s-a alăturat Fundaţiei Valenţe Umane, fondatoarea Orchestrei Naţionale de Folclor, în calitate de dirijor, orchestrator, compozitor şi coordonator muzical, din dorinţa de a sprijini formarea tinerelor talente şi conservarea patrimoniului folcloric românesc.

Împreună cu Orchestra Naţională de Folclor vor susţine cinci recitaluri câţiva dintre cei mai îndrăgiţi solişti de muzică populară: Maria Cârneci, Nicoleta Voica, Pop Simion, Cătălin Maximiuc, Petrică Stoian Mâţu. Lor li se alătură cei mai talentaţi solişti instrumentişti ai Orchestrei: Dan Ionescu, Cornelia Tihon şi Cornel Niculescu, care vor delecta asistenţa cu muzică interpretată la clarinet, nai şi vioară. Un adevărat regal de artă şi muzică populară românească.