Salariul minim pe economie dă peste cap bugetul pe 2008

Suma de 500 de lei nu convine nici sindicatelor, fiind prea mică pentru un trai decent, nici angajatorilor, pentru care efortul inanciar va fi prea mare, iar guvernul e nevoit să introducă un nou

Suma de 500 de lei nu convine nici sindicatelor, fiind prea mică pentru un trai decent, nici angajatorilor, pentru care efortul inanciar va fi prea mare, iar guvernul e nevoit să introducă un nou indicator în calculul veniturilor.

Ultima strigare în ceea ce priveşte salariul minim lunar pe economie - 500 de lei în 2008, anunţată luni seara de către partenerii sociali (guvern-patronate-sindicate), reprezintă un compromis greu de digerat, atât pentru angajatori, cât şi pentru reprezentanţii lucrătorilor. Iar pentru guvern va însemna o recalculare a mai multor indicatori bugetari importanţi, având în vedere că proiectul iniţial fusese "ţesut" pe cuantumul de 450 lei.

Pe de-o parte, sindicatele nu par să fie dispuse să renunţe total la principala lor revendicare - în România, un trai decent se poate asigura doar cu un venit minim de 700 de lei lunar, deci aceasta ar trebui să fie şi valoarea indicatorului de bază. Dar, având în vedere posibilităţile reale ale economiei româneşti, reprezentanţii muncitorimii acceptă doar pentru moment un nivel de 500 de lei, cu condiţia ca suma respectivă să se renegocieze la jumătatea anului viitor.

Patronatele, în faţa faptului împlinit

De cealaltă parte, după o bună perioadă în care au cerut o majorare a salariului minim echivalentă doar cu rata inflaţiei (maximum 6,5%), patronatele s-au văzut nevoite să accepte o creştere de mai bine de patru ori faţă de această referinţă, respectiv cu 28%, adică de la 390 lei în 2007 la 500 lei în 2008. În timp, s-au estompat şi replicile relativ alarmiste ale patronilor, potrivit cărora "la o asemenea creştere, multe firme vor ajunge în pragul falimentului", astfel că înţelegerea cu partea sindicală, sub "cupola protectoare" a guvernului, pare rezonabilă.

Interesant este, însă, ce va face guvernul, în condiţiile în care - după aproximativ două luni în care a tot fluturat proiectul bugetului pe anul viitor - se vede nevoit să rectifice mai mulţi indicatori importanţi din acest document, având în vedere că salariul minim astfel proiectat nu va mai fi de 450 lei (ca în primele variante), ci de 500 de lei.

Ceea ce presupune, nu-i aşa, alte şi alte calcule, ponderări şi prognoze. Ce bine era dacă, de la bun început, proiectul bugetului pe 2008 se lista, deschis, pe masa tratativelor cu partenerii sociali! Ca o soluţie ce pare a fi mai degrabă de urgenţă, reprezentanţii guvernului au anunţat, ieri, că guvernul va reintroduce coşul minim de consum ca modalitate de calcul al salariului minim pe economie. Mai mult, guvernul "este dispus la un dialog deschis cu sindicatele, unica soluţie viabilă pentru rezolvarea solicitărilor acestora", a declarat premierul Călin Popescu Tăriceanu.

Coşul de consum, o nouă bază de calcul?

"Consider că este necesar să reintroducem procedura de rediscutare cu partenerii sociali a coşului minim de consum astfel încât să putem corela periodic acest indicator cu salariul minim", a spus Tăriceanu. Adevărul este că autorităţile au renunţat, în ultimii ani, să mai calculeze salariul minim pe economie pe baza coşului minim de consum şi au convenit ca acesta să fie negociat prin discuţii cu sindicatele şi patronatele, însă - după cum s-a observat - nici astfel de tratative nu au mai avut loc...

Tăriceanu a apreciat, în consecinţă, că "este normal ca sindicatele să fie nemulţumite de bugetul propus pentru anul viitor". Şeful guvernului a cerut ajutorul sindicatelor pentru politici viabile de acoperire a deficitului de locuri de muncă în domenii precum construcţiile, tehnologia informaţiei sau sectorul bancar, şi a pledat pentru întoarcerea din străinătate a muncitorilor români.

Impact suportabil pe buget

Prezent ieri la începutul dezbaterilor din comisiile de buget-finanţe ale parlamentului, reunite pentru a discuta proiectul de buget pentru 2008, ministrul economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat că majorarea salariului minim va avea un impact mic asupra bugetului. "Impactul pe buget va fi mic, suportabil.

La jumătatea anului viitor am putea renegocia valoarea salariului minim pe economie", a precizat Vosganian. Faptul că majorarea salariului minim pe economie nu va avea efecte negative asupra fondurilor statului a fost explicat de ministrul finanţelor prin numărul mic al angajaţilor din administraţie cu salarii situate sub nivelul de 500 lei.

În tumultul negocierilor anuale purtate pe subiectul majorării salariului minim, mult mai rezervat s-a arătat însă premierul Călin Popescu Tăriceanu, care susţine că Executivul va rămâne precaut. "Majorarea salariului minim pe economie pentru anul viitor cu 28%, la 500 lei, este remarcabilă în acord cu cerinţele sindicatelor, dar politica salarială a guvernului va rămâne precaută, inclusiv în 2008, a arătat Tăriceanu.

Motivul premierului? "Şi noi suntem supuşi unor consecinţe ale crizelor financiare care afectează pieţele mondiale şi economia românească. Toate politice salariale, inclusiv în 2008, trebuie să fie destul de precaute. Inflaţia care a înregistrat o creştere mai importantă decât era prevăzută trebuie să dea de gândit", a declarat primul-ministru.

Atenţionarea Băncii Naţionale

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenţia că o majorare a salariilor peste limitele sustenabile ar putea să ducă în realitate chiar şi la o scădere a veniturilor din cauza riscurilor inflaţioniste care se pot naşte dacă majorarea salariilor nu este făcută în raport cu creşterea productivităţii. "Nu cred că mai este nevoie de o experienţă inflaţionistă pentru a conştientiza cât de nociv este acest fenomen", a mai precizat Isărescu. "În ultimii doi-trei ani a fost invers.

Anticipăm că productivitatea va creşte cu 10-15%, ca şi până acum, ceea ce reprezintă un ritm destul de înalt, dar asta nu înseamnă că salariile trebuie să urce şi mai mult", a arătat Isărescu. Isărescu a atenţionat comisiile de buget-finanţe ale parlamentului că este periculoasă o amânare a întăririi politicilor economice, chiar dacă urmează o perioadă electorală prelungită, "pentru a evita o corecţie din partea pieţei, în condiţiile volatilităţii internaţionale şi a dezechilibrului extern tot mai accentuat".

În schimb, guvernatorul Băncii Centrale s-a arătat mulţumit în legătură cu modul în care a fost construit bugetul, precizând că acest lucru s-a făcut cu prudenţă, pe un deficit relativ redus. "Salutăm un buget care a fost construit cu prudenţă. Este un proiect de buget relativ strâns. BNR ar vrea să fie şi mai strâns, dar suntem realişti", a spus Isărescu.