Premieră marca Oprescu: creşe fără copii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lansate în urmă cu mai bine de trei luni, cu mare tam-tam electoral, centrele de îngrijire „Antante“ nu şi-au deschis porţile nici până astăzi.

La 26 septembrie 2011, primarul Capitalei, Sorin Oprescu lansa, în premieră în România, patru centre de îngrijire pentru copii, bazate pe un proiect nou de educaţie. Concepute sub denumirea generică de „Antante", cele patru creşe, destinate copiilor cu vârste de până la 3 ani, erau realizate de Primăria Capitalei, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.

Cele patru creşe (trei situate în sectorul 3 şi una în sectorul 6) erau concepute ca deschizătoare pentru un proiect grandios de educaţie a copiilor din Bucureşti: la finalul proiectului, nu mai puţin de astfel de 13 locaţii aveau să fie înfiinţate în toate sectoarele Capitalei. Aşa se face că lansarea în sine a fost privită cât se poate de serios de către echipa lui Sorin Oprescu şi prezentată ca o mare victorie a mandatului actualului primar al Capitalei.

De altfel, printre zeci de fotografii cu actualul edil înconjurat de micuţi şi părinţi fericiţi, Oprescu şi-a făcut timp şi pentru câteva declaraţii cu iz electoral. Acesta a promis înfiinţarea a peste 700 de locuri de muncă şi s-a prezentat ca fiind primul primar care se ia la trântă cu lipsa creşelor în Bucureşti: „Este adevărat că există un mare deficit în ceea ce priveşte locurile pentru copii, însă trebuia să începem de undeva, nu mai puteam sta cu mâinile în sân", declara, la acel moment, Sorin Oprescu.

Astăzi, la aproape trei luni şi jumătate de la inaugurare, niciuna dintre cele patru creşe nu funcţionează. Mai mult, deşi au fost lansate cu ceva vreme în urmă, niciuna dintre locaţii nu a definitivat, până la acest moment, etapa recrutării personalului auxiliar. În plus, din cauze neştiute de nimeni, nici Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti nu dă vreun semn că ar fi dispusă să definitiveze controlul cerut prin lege.

Un proiect revoluţionar

Pe hârtie, creşele „Antante" au fost înfiinţate printr-un program finanţat de Uniunea Europeană prin fonduri sociale europene şi cofinanţat de Consiliul Municipiului Bucureşti. Potrivit oficialilor, programul se bazează pe un nou model de servicii - diferit de cel existent în prezent în România - unul construit pe conceptul de educaţie timpurie. Echipa care ar urma să se ocupe de copii este formată din educatori, educator puericultor, pedagog de recuperare, instructor animator şi îngrijitoare.

Procesul pedagogic în sine ar urma să fie unul bazat pe învăţarea proactivă, cea formată prin „joc, experiment, descoperire, comunicare şi inter-relaţionare". Cu aşa o prezentare, şi având în vedere taxa lunară modică, de aproximativ 300 de lei, creşele „Antante" au fost luate cu asalt de părinţi entuziasmaţi. Aceştia au trimis dosarele de înscriere şi au fost sfătuiţi să aştepte liniştiţi maximum două săptămâni, până la începerea programului normal.

„Vă mulţumim pentru interes"

Imediat însă, grandiosul proiect a intrat în adormire. Lansarea practică a creşelor a fost prelungită pe termen nelimitat, fără oferirea vreunei explicaţii. Fără a avea un număr de telefon al vreunei creşe, părinţii au luat cu asalt contul de facebook „Antante". De fiecare dată, răspunsul primit a fost cel standard: „Vă mulţumim pentru interes. Din păcate, nu vă putem da o dată exactă la care se vor deschide efectiv centrele de îngrijire. Trebuie îndeplinite o serie de formalităţi care amână această deschidere".

Acelaşi canal anunţă însă, în prezent, concursul pentru ocuparea posturilor de personal auxiliar, scoase la concurs prin cele patru creşe. O altă explicaţie a impasului a fost oferită de o angajată a unui astfel de centru, deschis în sectorul 3 al Capitalei: „Aşteptăm SANEPID-ul. Nu ştiu când vine. A zis că vine, noi îl aşteptăm acum". 

Costurile proiectului

În prezent, proiectul „Antante" cuprinde patru creşe situate în Capitală. Potrivit prezentării oficiale, proiectul este implementat de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, care este şi beneficiar. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European, iar bugetul total este de 16.423.602,8 lei.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite