Omar Hayssam - prima arestare in cazul ziaristilor rapiti in Irak
0Omul de afaceri arab Omar Hayssam, despre care se spune ca ar avea legatura cu rapirea celor trei ziaristi romani in Irak, a fost retinut, ieri, de procurori. Omar isi facea bagajele pentru a pleca la
Omul de afaceri arab Omar Hayssam, despre care se spune ca ar avea legatura cu rapirea celor trei ziaristi romani in Irak, a fost retinut, ieri, de procurori. Omar isi facea bagajele pentru a pleca la munte. El nu a fost de gasit timp de mai multe zile si, din acest motiv, a fost avansata ideea ca a fugit din tara. Nu se stie unde a stat ascuns, dar ieri a fost descoperit si dus pentru audieri la Parchetul General, unde se afla si aseara. Nu se stie in ce cauza era audiat: cea care priveste rapirea ziaristilor sau in legatura cu dosarele penale in care este cercetat pentru evaziune fiscala si spalare de bani. Hayssam a declarat autoritatilor romane ca ar fi fost contactat de rapitorii ziaristilor, care i-au cerut 4 milioane de dolari in schimbul eliberarii acestora.
Vacaroiu a confirmat ca e vorba de o rapire pentru recompensa
Ipoteza rapirii celor trei ziaristi romani la Bagdad de catre un grup necunoscut interesat sa obtina in schimbul lor o recompensa baneasca a fost relansata, ieri, de catre presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, si a fost confirmata indirect de catre ambasadorul irakian la Bucuresti, Adel Murad. Inaltul diplomat irakian a avut, ieri, o intrevedere de o ora cu presedintele Senatului, in care s-a discutat si despre situatia ziaristilor de la a caror rapire au trecut aproape doua saptamani. Daca Adel Murad a fost mai rezervat in declaratii, Nicolae Vacaroiu a marturisit ca a aflat de la ambasador ca in spate se afla "interese materiale", si nu politice: "Am aflat ca nu este vorba despre o actiune cu revendicare politica. (...) Dupa aceasta discutie, sunt mult mai optimist, pentru ca, din cate am inteles de la domnul ambasador, in spate se afla o grupare necunoscuta, care, se pare, are un interes material. Nu este o actiune politica si asta este un lucru extrem, extrem de important. (...) Exista un motiv comercial, material, pentru recompensa, pentru bani". Vacaroiu a sustinut ca intrevederea cu oficialul irakian nu i-a adus informatii noi, dar ca atat el cat si Adel Murad sunt optimisti ca ziaristii vor fi eliberati. Ambasadorul irakian nu a fost la fel de transant, dar a lasat sa se inteleaga ca rapitorii vor sa obtina bani pentru eliberarea celor trei ziaristi: "Este vorba de grupuri de insurgenti, de rebeli, care se opun procesului democratic din Irak. Exista mari presiuni care se exercita la nivelul intregului popor, la nivel religios asupra rapitorilor, pentru a-i elibera pe jurnalisti fara recompensa". In mod ciudat, declaratiile diplomatului nu au facut in nici un moment trimitere si la cea de-a patra persoana rapita, translatorul jurnalistilor, Muhamad Munaf, care are atat cetatenie romana si americana, cat si irakiana.
Intrebat de ce nu vorbeste si despre eliberarea lui Munaf, ambasadorul a raspuns ca nu stie nimic despre acesta, decat ca a lucrat ca translator pentru grupul de romani. Ambasadorul si-a exprimat speranta ca toti cei rapiti vor fi eliberati si a precizat ca nu cunoaste identitatea rapitorilor.
Este pentru prima data cand ipoteza rapirii pentru bani este confirmata oficial, chiar si la nivelul presedintelui Senatului. Cel care a sustinut primul aceasta teza, in public, a fost controversatul om de afaceri de origine siriana, Omar Hayssam, care a afirmat ca a fost contactat de cineva din partea rapitorilor si ca i s-au cerut patru milioane de dolari in schimbul ziaristilor. Totusi, ideea rapirii pentru recompensa a fost infirmata, intr-o caseta difuzata, saptamana trecuta, de postul arab Al Jazeera. Unul dintre ziaristii romani, Marie-Jeanne Ion, spunea ca a aflat de la rapitori ca s-au cerut bani pentru eliberarea lor si preciza ca acest lucru nu este adevarat.
Apel al media internationale pentru eliberarea celor trei
Zeci de reprezentanti ai mass-media europene au semnat deja un apel pe care l-au adresat institutiilor europene si statelor membre ale Uniunii Europene si in care fac apel pe langa acestea sa conlucreze in vederea eliberarii jurnalistilor rapiti in ultima perioada in Irak.
"Noi, editorii presei europene, ne exprimam solidaritatea cu Florence Aubenas, corespondentul cotidianului francez Liberation, rapita impreuna cu ghidul ei irakian pe 5 ianuarie 2005, si cu cei trei jurnalisti romani, reporterul Marie Jeanne Ion si cameramanul Sorin Miscoci de la postul roman de televiziune Prima TV si Ovidiu Ohanesian, de la ziarul Romania Libera (rapiti in Irak pe 28 martie 2005). Reafirmam ca nu exista libertate fara libertatea de a informa publicul, in orice loc si in orice moment. Acesta este un drept fundamental pe care fiecare dintre noi trebuie sa-l apere si sa-l promoveze", se arata in declaratia de la Bruxelles a presei europene. In declaratia lor, editorii europeni cer institutiilor europene si statelor membre ale Uniunii Europene sa-si intensifice eforturile pentru eliberarea celor cinci si sa actioneze ca aparatori activi ai libertatii de exprimare fara de care nu se poate vorbi de democratie.
Jurnalistii clujeni au organizat o actiune de solidarizare cu ziaristii din toata lumea
30 de jurnalisti clujeni au organizat, ieri dupa-amiaza, in fata Casei de Cultura a Studentilor, o actiune de solidarizare cu membrii breslei din intreaga lume, indiferent de tara, etnie sau religie. Pornind de la situatia celor trei jurnalisti rapiti in Irak, actiunea s-a dorit a fi un mesaj transmis opiniei publice, in favoarea libertatii de exprimare. De asemenea, jurnalistii au atras atentia trecatorilor care-i intrebau care este scopul demersului lor ca meseria lor implica si riscuri, dar cine doreste sa informeze opinia publica despre adevarurile lumii in care traim si le asuma. Initial, cineva a venit cu ideea de a organiza actiunea in fata Biroului de Informatii al Ambasadei SUA, insa s-a lovit de protestul majoritatii colegilor, care au insistat ca demersul trebuie sa fie golit de orice interpretare paguboasa pentru tara. Unul dintre jurnalisti a venit la actiune cu o pancarta pe care scria "Securisti, jos labele de pe ziaristi!", insa a fost invitat sa organizeze o actiune de unul singur, daca are de transmis un mesaj diferit de cel convenit.
Miting tacut in fata Casei Presei
Un grup de circa 100 de sindicalisti, trecatori si doar cativa jurnalisti au protestat, marti, in fata Casei Presei Libere din Bucuresti, la chemarea Sindicatului Initiativa R, in semn de solidaritate cu cei trei ziaristi romani rapiti in Irak.
La ora 11, cu cinci minute inainte de inceperea oficiala a mitingului de solidaritate, nu se stransesera in fata Casei Presei Libere, in apropierea majoritatii redactiilor ziarelor centrale, decat in jur de 10 persoane. Peste aproximativ o jumatate de ora, locul s-a mai animat dupa ce au aparut mai multi sindicalisti de la Confederatia Nationala Sindicala Cartel ALFA, Federatia Generala Sindicala "Familia", Asociatia "21 Decembrie 1989", Asociatia pentru apararea drepturilor apatrizilor si refugiatilor si Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991.
Petru Dandea, vicepresedintele Cartel ALFA, a declarat ca actiunea doreste sa sensibilizeze opinia publica asupra "acestui act criminal" si ca "autoritatile romane ar trebui sa faca tot ceea ce este posibil ca jurnalistii sa se intoarca in tara sanatosi".
Portretele lui Ovidiu, Sorin si Marie Jeanne, expuse la Paris in Place de la Nation
Portretele celor trei jurnalisti romani rapiti in Irak la 28 martie urmau sa fie expuse la Paris in Place de la Nation, a anuntat marti organizatia Reporteri fara Frontiere. Intentia de a expune portretele celor trei ziaristi romani fusese anuntata inca de saptamana trecuta, insa locatia urma sa fie precizata ulterior.
De asemenea, in seria manifestarilor de sprijin fata de jurnalistii romani se inscrie si interventia lui Benoit Aubenas, tatal lui Florence Aubenas, corespondenta a cotidianului Liberation rapita in Irak in urma cu trei luni de catre un grup necunoscut. Benoit Aubenas a vorbit ieri pe timpul rezervat organizatiei Reporteri fara Frontiere, in fata Comisiei pentru Drepturile Omului de la Geneva.