Mediatorul, cea mai nouă profesie pe piaţa muncii din România

Deşi legea care reglementează această activitate a fost adoptată încă din 2006, de-abia în acest an vor avea loc primele medieri, în vederea reducerii proceselor de pe rolul

Deşi legea care reglementează această activitate a fost adoptată încă din 2006, de-abia în acest an vor avea loc primele medieri, în vederea reducerii proceselor de pe rolul instanţelor

Un proces, de orice fel ar fi el, implică costuri financiare semnificative, dar mai ales pierdere de timp. Inconvenientele ar putea fi mult diminuate dacă părţile implicate ar apela la un mediator. Acesta are rolul de a aplana disputele, înainte de a se ajunge în instanţă. Deşi nouă pe piaţa românească, profesia ar putea deveni în anii următori o afacere de nişă extrem de profitabilă.

Deşi legea care reglementează această profesie a fost adoptată în 2006, primele medieri în condiţiile Legii 192/2006 vor avea loc anul acesta, la aproximativ 2 ani de la adoptarea ei. "Autorizarea în profesia de mediator a ajuns în linie dreaptă.

Mediatorii care vor fi autorizaţi vor fi înscrişi în Tabolul Mediatorilor ce va apărea în câteva săptămâni, întocmit de Consiliul de Mediere şi publicat în <> ", a declarat, pentru "Adevărul", Sustac Zeno, purtător de cuvânt al Uniunii Centrelor de Mediere din România (UCMR). Uniunea este în prezent cea mai reprezentativă organizaţie de profil din ţară, oficialii estimând că numai din interiorul acesteia vor fi autorizaţi de către Consiliul de Mediere peste 400 de mediatori, câte 10 în fiecare judeţ.

Medierea poate fi desfăşurată de orice absolvent de facultate

Prin apariţia unei noi profesii, exercitată cu succes în Statele Unite ale Americii, dar şi în numeroase ţări europene, se urmăreşte simplificarea procedurii de acţionare în instanţă. Se doreşte astfel înlocuirea căii litigioase cu medierea, cea mai eficientă modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor şi în mod evident degrevarea instanţelor de cauze.

Astfel, înainte de a apela la ajutorul avocaţilor, este de preferat soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor. Şi pentru că asta nu se poate face de la sine, între părţile aflate în conflict va interveni o a treia instanţă, în persoana mediatorului. Prin lege, rolul mediatorului, specialist în mediere, este bine determinat. Lui îi revine rolul de a facilita negocierile dintre părţile aflate în conflict şi de a le sprijini în vederea dezamorsării conflictului, într-un termen rezonabil.

Soluţia obţinută prin mediere trebuie să fie eficientă, reciproc convenabilă şi durabilă, încercându-se atât stingerea conflictelor existente, cât şi preîntâmpinarea apariţiei unor divergenţe viitoare. Medierea se poate realiza de către unul sau mai mulţi mediatori, în acest caz fiind vorba despre co-mediere. De obicei, se apelează la co-mediere atunci când sunt mai mult de două părţi implicate sau în cazul în care conflictul prezintă o complexitate deosebită.

Caracteristic acestei profesii este faptul că ea poate fi exercitată de oricine, şi nu doar de cei cu studii juridice la bază. "Exercitarea profesiei de mediator este compatibilă cu orice altă activitate sau profesie, cu excepţia celor prevăzute prin legi speciale", spune Sustac Zeno.

De asemenea, mediatorii autorizaţi pot fi angajaţi cu contract individual de muncă. În plus, este de aşteptat ca un număr semnificativ de mediatori să provină din rândul celor implicaţi deja în sistemul juridic local. Potrivit lui Sustac Zeno, avocaţii, notarii publici şi consilierii juridici care dobândesc calitatea de mediator îşi pot desfăşura activitatea de mediere în cadrul formelor de exercitare a profesiei lor.

Cei care vor dori să apeleze la serviciile acestora vor trebui să consulte tabloul mediatorilor, document în care vor fi înscrise persoanele autorizate să desfăşoare această activitate, precum şi domeniile în care sunt specializaţi, dar şi limba străină în care respectivii sunt capabili să desfăşoare medierea.

Pentru a avea un atu în faţa avocaţilor, mediatorii vor trebui să ofere servicii la preţuri cu mult sub cele percepute în prezent. "Având în vedere că activitatea de mediere nu se desfăşoară încă conform legii, aceste costuri nu se cunosc încă. Oricum, onorariul mediatorului va fi substanţial mai redus decât cel al unui avocat", spune Zeno.

Companiile străine, rol decisiv în evoluţia activităţii

Onorariul mediatorului va fi suportat de către părţi în mod egal, dacă acestea nu au convenit altfel.
În prezent, publicul român nu este încă familiarizat cu acestă profesie, însă este de aşteptat să se impună şi pe piaţa locală, în condiţiile în care peste graniţe înregistrează succese de necontestat.

O contribuţie semnificativă în popularizarea acestei modalităţi de soluţionare a divergenţelor o vor avea companiile străine care au experimentat aceste servicii pe alte pieţe europene. "Firmele străine vor fi cei mai buni promotori ai medierii în România. Mediul corporatist va îmbrăţişa medierea date fiind avantajele în plan comercial", apreciază Sustac Zeno.

Mediatorul poate interveni atât în cazul litigiilor aflate pe rolul instanţelor, cât şi în cazul conflictelor care nu au ajuns încă în această fază. Pentru primul an, se estimează ca, la nivel naţional, numărul cauzelor ce vor soluţionate prin mediere să ajungă la câteva mii.

Ce se întâmplă în alte ţări

Dacă în România, medierea se află în faza de pionierat, nu acelaşi lucru se poate spune despre ceea ce se întâmplă în majoritatea ţărilor europene, printre ele aflându-se şi Albania, Bulgaria sau Moldova.
Modelul de mediere aplicabil în statele europene este diferit de cel canadian, în care medierea este obligatorie în toate cauzele civile.

Fiecare ţară şi-a adaptat reglementările din domeniul medierii la specificul local. Dacă în Bulgaria, contractul de mediere şi chiar înţelegerea la care ajung părţile pot să fie orale, acest lucru nu este valabil în restul Europei.
În Serbia este nevoie de experienţă în domeniul medierii sau al soluţionării conflictelor de minimum 5 ani pentru a deveni mediator. În Norvegia, judecătorii pot fi şi mediatori.

Polonia este una dintre puţinele ţări europene în care instanţa poate să trimită cauza la mediere fără acceptul părţilor, însă acestea au posibilitatea de a refuza medierea. În alte ţări, instanţa de judecată poate să le propună părţilor să îşi rezolve disputele prin mediere, însă nu le poate obliga să apeleze la aceste servicii.

În Austria, cei care doresc să devină mediatori, printre alte condiţii, trebuie să aibă vârsta de minimum 28 de ani. Numărul minim de ore de pregătire pentru un mediator diferă de la o ţară la alta, situându-se între 40 de ore şi 200 de ore.

1.500 de cauze, mediate în Slovenia

În ceea ce priveşte rezultatele concrete ale procesului de mediere, Slovenia este un exemplu pozitiv, anul trecut finalizându-se prin intermediul acestei alternative peste 1.500 de cauze. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în cauzele de dreptul familiei (70%), iar cele mai dezamăgitoare în cauzele civile. "În Statele Unite ale Americii, statisticile sunt fabuloase.

Pentru unele programe de mediere în domeniul dreptului civil se înregistrează rate de înţelegere de peste 90%", subliniază Adi Gavrilă, preşedintele UCMR. La nivel mondial, "piaţa" medierii se ridică la miliarde de dolari. Un exemplu clar este dat de rezultatele studiului Institutului International pentru Prevenirea şi Soluţionarea Conflictului dat publicităţii anul trecut la New York. Potrivit acestuia, aproximativ 98% din cazurile pe care le-au avut cele 126 companii de top din SUA în rândul cărora s-a făcut studiul au fost soluţionate înainte de a se ajunge în instanţă!

Condiţiile esenţiale pentru a ajunge mediator

Studii superioare

Vechime în muncă de cel puţin trei ani sau absolvirea unui program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii şi avizat de Consiliul de Mediere

Absolvirea cursurilor de formare a mediatorilor, în condiţiile legii, cu excepţia celor care au urmat un program postuniversitar. În prezent, există patru centre de formare în domeniul medierii: Asociaţia Pro Medierea, Asociaţia Centrul de Mediere Craiova, Asociaţia pentru Dialog şi Soluţionarea Disputelor, Fundaţia pentru Schimbări Democratice

Cursurile de formare a mediatorilor derulate de către furnizorii avizaţi de Consiliul de Mediere se finalizează cu examen

Costul cursurilor se ridică la aproximativ 3.500 de lei

Cu toate că prin lege, calitatea de mediator se poate dobândi şi prin urmarea unui masterat, nicio instituţie de învăţământ superior nu a solicitat aviz din partea Consiliului de Mediere