Cramele Moldovei s-au integrat în Europa

Blocada Rusiei i-a făcut pe producătorii de vin basarabeni să se orienteze spre pieţele din UE. Restricţia impusă de Moscova producătorilor de vinuri din Republica Moldova a dus la

Blocada Rusiei i-a făcut pe producătorii de vin basarabeni să se orienteze spre pieţele din UE.

Restricţia impusă de Moscova producătorilor de vinuri din Republica Moldova a dus la pierderi de milioane de dolari.

De o săptămână, piaţa rusă le-a fost redeschisă. Mai toţi însă sunt precauţi şi încearcă să nu-şi direcţioneze majoritatea producţiei spre piaţa occidentală.

Din martie 2006, de când le-a fost impusă restricţia de a mai pătrunde pe piaţa rusă, producătorii de vin din Republica Moldova spun că au traversat una dintre cele mai urâte crize de până acum. Asta în condiţiile în care 80% din producţia de vin moldovenesc ajungea în mod curent la ruşi.

Acuzaţiile aduse de Moscova au fost doar la nivel verbal, fără vreo înştiinţare oficială, criza fiind mai curând expusă în media decât la nivel diplomatic. Direcţia Sanitar-Veterinară de la Moscova a considerat că vinurile moldoveneşti nu mai corespund standardelor de calitate de pe piaţa rusă. În acel moment se aflau pe piaţa de la Moscova cantităţi foarte mari de vin moldovenesc. O parte din el a fost confiscat, restul a fost returnat la Chişinau. De la Chişinău măsura a fost văzută drept "o palmă politică".

Unii au rămas pe piaţa rusă, dar intrând pe altă filieră

Acorex Wine, unul dintre cei mai cunoscuţi producători privaţi de vin din Republica Moldova şi printre puţinii producători de vinuri organice pure acreditate ca atare, şi-a redus producţia de cinci ori şi a cumulat pierderi de opt milioane de dolari. Şi a fost nevoit să sisteze producţia de vinuri ecologice, care şi în condiţii obişnuite era mai dificilă.

Au pornit acest tip de producţie în 1999 şi asta pentru că pieţele se arătau interesate de acest produs. Au apelat la compania elveţiană SGS, cea care creditează astfel de vinuri şi în urma analizelor s-a constat că în cei 15 ani de la căderea stăpânirii sovietice şi a sistemului agricol centralizat, solul s-a curăţat de conţinutul chimic nefavorabil şi, astfel, culturile eco ar fi posibile.

În primii trei ani au produs ceea ce se cheamă vin din viţă de vie organică şi în al patrulea an, după perioada de conversie, s-a numit chiar vin organic pur. Clientul constant pentru acest vin inclus într-o linie distinctă - Terra Verde - a fost unul canadian.

Controlul de analiză şi certificare anual pentru acest tip de vin este însă unul costisitor, iar criza nu le-a mai permis să-l acopere, specialiştii în audit trebuind să fie aduşi din Noua Zeelandă. "Motivul real care a stat la baza embargoului nu cred că a fost calitatea joasă a vinului, cred că au fost cauze administrative sau un filon politic.

Nu exclud să fi ajuns pe piaţa de acolo şi vin mai slab calitativ, dar asta ar fi fost ceva accidental, deci un procent infim din export", spune Vladimir Lazariuc, director de producţie la Acorex Wine. "Pierderile sunt foarte mari, noi având făcute credite bancare pentru cantitatea aceea pe care nu am mai primit banii. Şi deşi nu ne-am recuperat niciun ban, noi trebuie să plătim şi acum acele credite.

Am găsit însă şi o soluţie de compromis în această pe-rioadă, pentru a evita măcar parţial embargoul. Ne-am mutat baza de producţie în Italia şi de acolo am transportat vinul în containere la Sankt Peterburg, unde era îmbuteliat. Piaţa rusească a vinului e foarte interesantă şi e foarte greu să ieşi definitiv o perioadă în afara ei", adaugă directorul de la Acorex. Nu au fost singurii care au adoptat această soluţie - alţii şi-au mutat baza de producţie în România, în Ucraina, Australia sau chiar în Rusia.

"Ne-au demonstrat că ne pot pedepsi pentru Transnistria"

Un alt producător, "Lion‑Gris", realiza în 2006 mai bine de 70% pentru Moscova şi în cazul lui pierderile au fost de aproape 10 milioane de dolari. Firma este cunoscută pentru vinurile spumante făcute după metoda clasică franceză şi ţinute timp de trei ani într-o mină de extragere a pietrei, veche de 100 de ani, care a fost reamenajată.

Cariera se află la 30 de m adâncime şi are temperatura şi umiditatea optime pentru a păstra spumant. "Învinuirile din partea medicinei veterinare din Rusia nu au fost fondate, noi am făcut analize la un laborator din Italia exact la seria care a mers atunci pe piaţa rusă şi rezultatele nu aveau probleme.

Tot ce ne-a fost returnat, noi l-am reîmbuteliat şi vândut în Canada, SUA şi România. Sunt convinsă că a fost politica la mijloc - o palmă demonstrativă faţă de problema transnistreană", spune Tatiana Climco, tehnolog-şef la "Lion-Gri". "Pe timpul embargoului s-a falsificat destul de mult pe piaţa de la Moscova şi avem semnale că deja consumatorul rus cunoscător ne aşteaptă acolo.

Credibilitatea noastră nu a fost slăbită de această măsură, mai toţi oamenii au cam înţeles care sunt motivele reale de la baza ei", adaugă Tatiana Climco. "Lion-Gri" şi-a reînceput zilele astea producţia cu care să reintre pe piaţa rusă, dar evită să trimită în cantităţi similare cu cele de la începutul anului trecut. "Ne gândim tot mai mult la SUA, dar şi China, o provocare în acest sens.

Oricum, pe piaţa rusă vom creşte preţurile cu 30% şi vom fi mai precauţi", spune Nadejda Mardari, director de producţie "Lion-Gri". Ei intenţionează să dezvolte turismul vinicol în apropierea Chişinăului, unde au început un proiect prin care să ridice un hotel deasupra fostei cariere de piatră, devenită depozit de vinuri.

Pierderi de 200 milioane de dolari

"Estimările cele mai optimiste ale economiştilor spun că pierderile Republicii Moldova pe timpul embargoului se ridică la 200 milioane de dolari. S-a spus în presă, pentru că nici acum nu am primit un înscris oficial, că s-au găsit multe pesticide în vinuri - asta în condiţiile în care noi tratăm viţa de vie de patru ori pe an şi media de tratări în UE este de 16.

În realitate, erau rivalităţi mari pe piaţa rusă şi cred că ăsta a fost motivul excluderii noastre. În timpul ăsta am înfiinţat un Centru Naţional de Verificare a Calităţii şi am introdus <> ataşată pe toate sticlele care merg la export.

Această marcă trimite consumatorul la o adresă electronică, unde se poate informa despre condiţiile fabricării. Acestea ca măsuri temporare, pentru că, spre exemplu, marca este costisitoare - doi cenţi pe litru şi e un efort suplimentar pentru producător. Şi am eliminat amenzile pe care, în mod legal, producătorii trebuiau să le plătească la stat pentru nereturnarea valutei în ţară", explică Iurie Mudrea, şeful Direcţiei Prognoză şi Promovare din cadrul Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin", de pe lângă Guvernul Republicii Moldova.

Turismul viticol, o soluţie

Şi Cricova, întreprinderea de stat de producere a vinului din Republica Moldova, care trimitea 70% din producţie la Moscova, a încercat să vireze de nevoie spre alte pieţe. Dacă Rusia prefera vinurile mai dulci, în condiţiile migrării spre UE, Cricova s-a axat pe vinurile seci, preferate de vestici. În timpul ăsta, o sursă de venit a rămas turismul vinicol la Cricova.

Cramele de la Cricova, cu o lungime de 120 km, care datează din 1952, şi care adăpostesc şi colecţia naţională de vinuri a Moldovei, au fost recent renovate şi atrag până la 100 de turişti pe zi. "Oraşul subteran al vinului", cum i se mai spune, are denumiri de străzi şi bulevarde după soiul de vin pe care îl adăposteşte, iar în interiorul său se circulă cu maşina sau cu minicarul.

Au fost reamenajate şi cele cinci săli de degustare, unde au sărbătorit de-a lungul timpului Gagarin, Chirac şi, cel mai recent, Putin, atunci când a împlinit 50 de ani. În câteva zile vor porni şi de aici primele sticle spre ruşi, asta după ce în urmă cu o lună o comisie de la Moscova a venit cu intenţia de a relaxa relaţia cu administraţia de la Chişinău.

>> Învinuirile venite din partea Rusiei nu au fost fondate... Sunt convinsă că a fost politica la mijloc - o palmă demonstrativă faţă de problema transnistreană.
Tatiana Climco
oenolog-şef la "Lion-Gri"