Braşovenii pot plăti 7 milioane de euro pe an pentru casa lui Dracula

Doar Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, şi proprietarul, Dominic de Habsburg, cred că preţul oferit de autorităţile braşovene pentru Castelul Bran este cel corect

Odiseea modernă a Castelului Bran a început anul trecut, când a fost restituit proprietarului de drept, Dominic de Habsburg. La o eventuală vânzare, statul român, prin Ministerul Culturii, are drept de preempţiune. Zilele acestea, proprietarul a declarat prin avocat că doreşte să-l vândă pentru suma de 60 de milioane de euro. Consiliul Judeţean Braşov şi-a manifestat disponibilitatea de a-l cumpăra fie şi la această sumă, intenţionând să recurgă la un împrumut pe care-l va restitui ulterior, din încasări. Decizia braşovenilor este destul de criticată de specialişti - s-au aruncat prea repede, fără a fi negociat. Ministerul Culturii declară, prin vocea ministrului Adrian Iorgulescu, că suma este mult prea mare şi că, în general, în Europa, castele mai mari şi mai bogate sunt de vânzare la preţuri mult mai mici. Odiseea continuă...

Iorgulescu: "Oferta Consiliului Judeţean Braşov, nejustificată"
Ministrul culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, ne-a declarat că oferta de vânzare a Castelului Bran, respectiv 60 milioane de euro, făcută de avocaţii lui Dominic de Habsburg către Consiliul Judeţean Braşov, este exagerată. "În urmă cu patru, cinci ani a fost făcută o evaluare informală a castelului, estimarea ridicându-se la circa 15 milioane de dolari. Dacă se va pune în discuţie dreptul de preempţiune al MCC, se va face o nouă evaluare a castelului. Însă, din curiozitate, am accesat site-urile unde sunt scoase la vânzare castele din Europa şi am constatat că cel mai scump castel, de trei ori mai mare ca Branul, este undeva în Italia, el fiind oferit spre vânzare contra sumei de 32 milioane de dolari". (M.D.)

Împrumutul plus dobânda - 70 milioane de euro
În jur de 380.000 de turişti trec pragul, anual, Castelului Bran. Potrivit directorului lăcaşului, Narcis Dorin Ion, anual, încasările rezultate din vânzarea biletelor şi a obiectelor promoţionale se situează în jurul sumei de un milion de euro. În ceea ce priveşte cheltuielile, acestea ajung la 500.000 de euro. Dacă profitul net rămas în urma acoperirii cheltuielilor de întreţinere este de 500.000 de euro pe an, în zece ani se pot strânge în jur de cinci milioane de euro. Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a declarat că pentru cumpărarea castelului, va fi plătită în primii doi ani suma de 2,7 milioane de euro, restul până la 60 de milioane euro urmând să fie plătiţi dintr-un împrumut la o bancă din Viena, achitat în decursul a zece ani. Banii pentru rate ar urma să fie obţinuţi din exploatarea turistică a castelului. Asta înseamnă că, pentru cele 57,3 milioane de euro împrumutate, Consiliul Judeţean Braşov va returna, la o dobândă medie de 4% pe an, calculată la nivelul pieţei externe, suma de 70 milioane de euro, adică va plăti an de an o rată de 6,9 milioane de euro. (Mirela Dădăcuş)

Aristotel Căncescu: "Dacă nu îl luăm noi, ni-l iau alţii"
- De unde a apărut suma de 60 milioane de euro, considerată "indecent de mare", în contextul în care, în momentul retrocedării, ministrul culturii şi cultelor vorbea de o valoare de 25 milioane de euro?
- Suma respectivă este precizată în oferta primită. S-a spus că este foarte mare, dar trebuie să avem în vedere două lucruri: există oferte din partea unor persoane fizice din ţară şi străinătate care au oferit şi mai mult şi care pot să plătească cu banii jos. Noi de la început am dorit să ne implicăm şi să facem astfel încât acest obiectiv să revină comunităţii judeţene, pentru că este de departe cel mai important monument pe care îl are Braşovul şi cel mai tare brand pe care îl are România.
- Cum va reuşi Consiliul Judeţean să plătească cele 60 milioane de euro?
- Oferta trimisă de avocaţi cuprinde un montaj financiar. Casa de Habsburg are o firmă de consultanţă, care a luat legătura cu o bancă din Austria, ce a agreat să încheie un fel de contract de leasing pe suma de 60 milioane de euro. Deci valoarea este corectă cât timp banca a validat suma respectivă, mai ales că banca are coeficienţi de siguranţă de cel puţin 30%. Apoi, trebuie spus faptul că noi, efectiv, nu trebuie să plătim mai mult de 2,7 milioane de euro în primii doi ani, sumă care este negociabilă şi care cred că o vom reduce substanţial. Restul sumei va fi asigurată din încasările rezultate din administrarea domeniului.
- În prezent, veniturile castelului sunt de un milion de euro anual, care acoperă cheltuielile de personal şi întreţinere. Cum veţi reuşi să acoperiţi diferenţa?
- Trebuie spus că la Castelul Bran se pot obţine sume mult mai mari din administrarea eficientă a acestuia. Apoi, tot conform planului de afaceri, ni s-a transmis că este agreată o firmă spaniolă, E-Cultura, specializată în administrarea unor astfel de monumente istorice. Deci efortul financiar nu este nici pe departe atât de mare pe cât pare la prima vedere. Şi oricum sumele pe care Consiliul Judeţean trebuie să le achite în primii doi ani sunt negociabile. Vom face un sondaj pentru a vedea care este dorinţa braşovenilor faţă de tranzacţie. Apoi vom supune propunerea dezbaterii Consiliului Judeţean. După aceea vom solicita Ministerului Culturii şi guvernului implicarea în acest proiect ori acceptul pentru preluarea castelului. (Sebastian Dan)

Consilierii judeţeni au păreri împărţite
Consilierii judeţeni braşoveni evită să se pronunţe tranşant asupra acestei chestiuni, pentru că au primit un material concret pe marginea acestui subiect. Adrian Maxim (PNL): "Eu cred că ar fi corect ca proprietarii să mai scadă din pretenţii, având în vedere costul renovărilor şi al consolidărilor realizate la stânca pe care stă castelul, pentru că fără aceste investiţii castelul s-ar fi prăbuşit, iar acum nu mai aveam ce să discutăm că se vinde sau cumpără. Cât priveşte oportunitatea cumpărării lui, aceasta este indiscutabilă, pentru că trebuie să fie ori în patrimonial statului român, ori al judeţului". Toma Dobrogeanu (independent): "Nu pot să mă pronunţ asupra sumei de 60 milioane de euro, pentru că nu sunt specialist. Dar greşeala trebuie căutată la Ministerul Culturii, că dacă s-ar fi negociat de la început o despăgubire în bani, s-ar fi plătit atunci 25 milioane de euro şi nu am fi ajuns aici". Emil Niţă (PSD): "Este cea mai mare greşeală pe care o putem face. Indiferent cine va cumpăra castelul, nu pleacă cu el de la Bran. Acest obiectiv turistic rămâne aici. Nu este bine să ne îndatorăm la acest nivel. Mai bine facem acest lucru pentru a rezolva problemele de infrastructură ale judeţului". (Sebastian Dan)

Cetatea Bran, o istorie frământată
Castelul Bran este situat pe un vârf de deal ce domină comuna Bran şi vechiul drum comercial care leagă Braşovul de Câmpulung. A fost construit între 1377 şi 1378, în urma unui act emis de Ludovic de Anjou, care le-a acordat braşovenilor dreptul de a ridica la Bran "o cetate de piatră cu propriile cheltuieli şi osteneli". În 1920, Consiliul orăşenesc Braşov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Unirii de la 1 Decembrie 1918. Prin testament, regina Maria l-a lăsat moştenire fiicei sale, principesa Ileana. După expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948, castelul a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat şi devastat. A fost redeschis în 1956, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală. Castelul Bran a fost retrocedat în luna mai a anului trecut proprietarului de drept, Dominic de Habsburg, acordul prevăzând că acest obiectiv va rămâne muzeu timp de trei ani. (S.D.)

ANTREC: Investiţia va fi recuperată în 50-60 de ani
"Se poate vinde foarte bine această locaţie folosind mitul lui Dracula. Atrage mulţi turişti, dar preţul de 60 milioane de euro este cam
piperat
", este de părere Atilla Daragus, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC). Potrivit acestuia, la un venit anual de un milion de euro (cât încasează castelul în prezent, funcţionând ca muzeu), recuperarea investiţiei ar necesita o perioadă foarte mare de timp, de 50-60 de ani. "Cine cumpără trebuie să se gândească foarte bine câţi bani dă şi în cât timp îi recuperează. Însă cine va pune atâţia bani într-o singură locaţie va vrea să îi recupereze foarte repede. Pot face asta, dar mizând puternic pe povestea cu Dracula", explică Daragus. Dacă ar fi el proprietarul castelului, spune că ar face publicitate agresivă acestui mit în România, dar mai ales în străinătate, pentru a putea construi un plan de afaceri care să justifice o asemenea investiţie. Daragus consideră că potenţialul zonei este foarte mare. În acest context, redeschiderea aeroportului din Braşov va ajuta foarte mult, turiştii străini fiind, în opinia reprezentantului ANTREC, principala sursă de venit pentru turismul local. (Andreea Groenendijk)

ANAT: Castelul trebuie să rămână în circuitul turistic
Patronatul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) din România a solicitat, ieri, rezolvarea disputelor dintre autorităţi cu privire la situaţia Castelului Bran, pentru ca monumentul să revină în proprietatea statului şi să fie menţinut în circuitul turistic. "Actuala dispută dintre Prefectura Braşov şi Ministerul Culturii trebuie rezolvată indiferent prin ce modalitate. Important este ca acest monument de patrimoniu să revină în proprietatea autorităţilor române", se arată într-un comunicat al ANAT. (Mediafax)