Alegerile din Irak - programate pentru 30 ianuarie 2005

Alegerile generale din Irak, care urmeaza sa desemneze o Adunare Nationala, un Parlament autonom pentru Kurdistanul irakian si Consiliile provinciale, vor avea loc la 30 ianuarie 2005. Decizia a fost

Alegerile generale din Irak, care urmeaza sa desemneze o Adunare Nationala, un Parlament autonom pentru Kurdistanul irakian si Consiliile provinciale, vor avea loc la 30 ianuarie 2005. Decizia a fost adoptata in unanimitate de Comisia Electorala irakiena, desi recent 20 de partide politice din Irak au cerut organizarea alegerilor inainte de luna ianuarie, in pofida apelurilor privind boicotarea scrutinului. Dupa mai multe decenii de suprematie a partidului unic, Partidul Baas, Comisia electorala a autorizat deja 56 de partide si organizatii, dintr-un total de 91, urmand sa analizeze si restul dosarelor. Campania electorala trebuie sa inceapa la 15 decembrie si sa se incheie cu 48 de ore inainte de scrutin. Trei milioane de irakieni din diaspora vor putea sa participe la alegeri. Cei mai multi au fugit din tara la inceputul anilor 1990, mai ales in timpul razboiului din Golf, si prea putini au reusit sa se intoarca in Irak dupa prabusirea regimului lui Saddam Hussein, in aprilie 2003.
Lupte intense in zonele sunnite
Cu doua luni inaintea primelor alegeri generale multipartite, dupa 46 de ani, Irakul pare in continuare o tara in razboi. Schimburi de focuri violente intre grupuri de rebeli si trupe ale coalitiei s-au inregistrat la Fallujah, Mosul si Bagdad, unde militarii americani au intrat intr-o moschee sunnita. Soldatii americani si membrii Garzii Nationale incearca, de ceva timp, sa elimine "ultimele cuiburi ale rezistentei". Situatia este tot mai dificila, iar in ultimele 24 de ore s-a vorbit despre zeci de victime. Duminica dimineata, fortele americane si insurgenti irakieni au fost implicati in ciocniri violente la Latifiyah, bastion sunnit din sudul Bagdadului. In plus, localnicii au gasit in apropierea orasului 30 de cadavre - 27 de barbati si trei femei - in stadiu avansat de descompunere si au alertat spitalul. De asemenea, in zona industriala de la periferia orasului Mosul au fost descoperite cadavrele a noua barbati, probabil membri ai fortelor de securitate irakiene, ucisi in ceea ce pare a fi o noua executie in masa. Potrivit primelor informatii, cei noua au fost impuscati in cap, iar cadavrele au fost partial arse. Confruntari violente au avut loc si la Ramadi, unde sase persoane au fost ucise si 12 ranite, in timp ce la Bagdad explozia unei masini-capcana nu a provocat victime sau pagube materiale.
Clubul de la Paris sterge 80% din datoria Irakului
Clubul de la Paris a decis, sambata, sa stearga, in mai multe etape, 80% din datoria Irakului, aproximativ 33 miliarde de dolari, catre cele 19 state membre ale organizatiei, pentru a ajuta tara sa-si revina in urma razboiului. Acordul a fost incheiat la initiativa ministrului german al Finantelor, Hans Eichel, si a secretarului Trezoreriei Statelor Unite, John Snow, in cadrul intalnirii ministrilor de finante si a guvernatorilor bancilor centrale din grupul G20. "Am fost amandoi de acord ca trebuie sa stergem o parte importanta din datoria Irakului", a declarat Eichel. Acordul, ai carui termeni urmeaza sa fie definitivati duminica, prevede stergerea datoriei in trei transe aproximativ egale. Anterior, Franta si Germania anuntasera ca nu vor renunta la mai mult de o jumatate din creante, in timp ce Statele Unite sustineau o reducere de 90-95% din suma. De asemenea, cancelarul german Gerhard Schroeder a declarat ca Irakul nu trebuie tratat ca o tara saraca, avand in vedere rezervele importante de petrol pe care le detine. Eichel a explicat ca momentul in care ultimele doua transe vor fi sterse va depinde de progresul programului economic aplicat de Irak sub indrumarea Fondului Monetar International. incheierea acestui acord ar putea determina si alti creditori ai Irakului, precum Arabia Saudita, Kuweit si tari din Europa de Est, sa anuleze datoriile guvernului de la Bagdad. Datoria totala a Irakului a ajuns la 125 miliarde dolari, din care o treime catre cele 19 state din Clubul de la Paris.